Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia motivării sentinţei de arestare preventivă a lui Ioan Grozav, cunoscut în zona Năsăudului alături de fraţii săi sub numele de „Partizii”. Grozav este acuzat de procurori de ultraj şi infracţiuni de fals privind identitatea, sustragerea de la prelevarea de probe biologice, participaţie improprie la fals intelectual şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

 

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Bistriţa nu a trecut cu vederea faptul că Ioan Grozav are la activ o condamnare din 2014, de 2 ani şi 9 luni de închisoare cu suspendare, pentru infracţiuni pe drumurile publice, el aflându-se în termenul de încercare, care este de 4 ani şi 9 luni.

La  jumătatea lunii trecute, Ioan Grozav a fost reţinut şi mai apoi arestat preventiv, procurorii aducându-i mai multe acuzaţii ultraj şi infracţiuni de fals privind identitatea, sustragerea de la prelevarea de probe biologice, participaţie improprie la fals intelectual şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Faptele de care este acuzat Ioan Grozav s-au petrecut la jumătatea lunii aprilie 2015, dar până ca procurorii să ia taurul de coarne au trecut multe luni. Din documentele instanţei reiese faptul că cercetarea penală a fost îngreunată de Ioan Grozav care a fentat de multe ori să se prezinte în faţa anchetatorilor pentru a răspunde la întrebările acestora.

 

Era „s-o muşte” frate-său

Avocatul lui Grozav a încercat din răsputeri să-şi scoată basma curată clientul, însă fără succes. Acesta a învederat instanţei faptul că cei doi poliţişti pe care Grozav i-ar fi ultragiat ar fi urmărit de fapt o altă persoană în noaptea de 17 aprilie 2015, care intra prinanumite baruri sau plimbându-sepe anumite străzi din Bistriţa, pe str. Rodnei, ulterior ar fi văzut-ope B-dul Decebal, şi ar fi presupus aceştia că este aceeaşi persoană, la volanul unui autoturism. Astfel avocatul lui Grozav a susţinut în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi faptul că poliţiştii au oprit şi dus la spital, cu mare dificultate, pentru prelevarea de probe biologice o altă persoană care s-ar fi dat drept Pavel Ilie Grozav din Rebra. După incidentul din 17 aprilie, Pavel Ilie s-ar fi prezentat la poliţie după o săptămână să pună întrebări poliţiştilor după ce în tot acel interval ar fi primit apeluri cu număr privat de la un bărbat care i-ar fi atras atenţia despre faptul că permisul său i-ar fi suspendat şi să aibă grijă să nu circule pe drumurile publice. Într-un final, când procurorul s-a dumirit că persoana aflată în stare de ebrietate descoperită de poliţişti pe 17 aprilie nu era de fapt Pavel Ilie Grozav, l-a scos pe acesta de sub urmărire penală şi a clasat cauza în ceea ce îl priveşte. Cu toate că Ioan Grozav s-a dat plecat din ţară în perioada respectivă, potrivit susţinerilor avocatului său, procurorul de caz a disjuns cauza şi a continuat ancheta ajungând la concluzia că în speţă era vorba despre Ioan Grozav, fratele lui Pavel Ilie Grozav.

 

Recidivist! În 2015 a fost condamnat cu suspendare

Iată ce a mai reţinut judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Bistriţa din actele procurorilor:

„S-a reţinut că la data de 17 aprilie 2015, numitul Grozav Ioan a condus pe drumurile publice autoturismul (…), fără a avea dreptul de a conduce autovehicule pe teritoriul României, iar în momentul în care a fost oprit de către organele de poliţie şi a dat datele de identificare ale altei persoane şi a refuzat să se supună prelevării de mostrebiologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Mai mult, în momentul în care a fost imobilizat de către organele de poliţie, a adresat în mod nemijlocit  ameninţări la adresa acestora.

(…) Se apreciază de către procurorul de caz că din probele administrate rezultă că inculpatulGrozav Ioan a generat o stare de pericol pentru ordinea publică prin gravitatea infracţiunilor comise, care au o gravitate sporită prin prisma caracteristicilor concrete ale acţiunilor lui, descrise cu ocazia prezentării stării de fapt şi a recrudescenţei fenomenului infracţional de care acesta a dat dovadă.

Totodată gravitatea infracţiunilor comise rezultă şi din modul şi mijloacele de comitere a faptei şidin scopul urmărit, precum şi modul concret de comitere a faptei. Pericolul concret al faptelor rezultă cu prisosinţă din modalitatea concretă de săvârşire a acesteia, dovedind un potenţial criminogen ridicat.

Se consideră că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”, se arată în documentul instanţei.

Totodată, judecătorul mai arată că, arestarea preventivă a lui Ioan Grozav este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse şinecesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

„Pericolul concret pentru ordinea publică(…) rezultă în cazul de faţă din: atitudinea inculpatului faţă de organele depoliţie şi faţă de lege în general (a refuzat să oprească autovehiculului la semnalul legal alorganului de poliţie, a adoptat un comportament violent, a ameninţat direct organele de poliţie, s-aprezentat sub identitatea fratelui său, fiind conştient care sunt consecinţele unei astfel de acţiuni, arefuzat să i se preleveze probe biologice, toate acestea fiind în termenul de încercare de 4 ani şi 9luni ale unei pedepse de 2 ani şi 9 luni închisoare), îndrăzneala cu care au fost comise infracţiunile,nr. mare de infracţiuni reţinute în sarcina sa, consecinţele faptelor comise de către inculpat, şiscopul urmărit de către acesta. (…)

Dacă un suspect care conduce fără permis, refuză să oprească la semnalele regulamentare deoprire ale organelor de poliţie, se prezintă sub o identitate falsă în scopul vădit de a se sustrage de atragerea sa la răspundere penală, ameninţă organele de poliţie şi refuză prelevarea de probebiologice în vederea stabilirii valorii alcoolemiei, este lăsat în libertate pe considerentul că faptele sale şi persoana inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, autoritatea organelor depoliţie, şi chiar a organelor de aplicare a legii în general, ar fi lezată, cu posibile efecte complexe şiextrem de nocive asupra relaţiilor sociale”, se mai precizează în motivare.

În acelaşi timp, judecătorul bistriţean punctează şi faptul că Ioan Grozav a încercat să se sustragă de la urmărirea penală de la bun început, aspect care a îngreunat foarte mult ancheta.

„Împrejurarea că faptele au fost comise de inculpat în data de 17.04.2015, dată de la care atrecut o perioadă semnificativă de timp, nici nu înlătură şi nici nu alterează starea de pericol pentruordinea publică, din moment ce, aşa cum sareţinut mai sus, inculpatul a încercat să se sustragă dela urmărirea penală de la bun început, iar după identificarea sa ca autor nu a putut fi găsit deorganele de urmărire penală. (…)

Se reţine că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, fiind condamnat prin SPnr. 9/31.01.2014 a Judec. Beclean, definitivă la data de 02.06.2014 prin DP nr. 521/2014 a Curţii deApel Cluj la pedeapsa de 2 ani şi 9 luni închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen deîncercare de 4 ani şi 9 luni, pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr.195/2002, în circumstanţe similare”, arată judecătorul.

 

Susţine că la momentul incidentului nu era în ţară

Pentru a justifica absenţa sa de la audierile procurorilor, Ioan Grozav a prezentat anumite dovezi din care reiese faptul că nu ar fi fost în ţară, ci în Spania, ba mai mult acesta a prezentat şi acte medicale din care reiese că starea sa de sănătate nu era una în bună regulă. Asupra respectivelor dovezi însă planează oarecare suspiciuni, întrucât declaraţiile părţilor vătămate – poliţiştii ultragiaţi– şi martorii arată că Grozav era în ţară.

„(…) probele administrate în cauză, în special declaraţiile părţilor vătămate, şi ale martorilor, înlătură  posibilitatea ca inculpatul să fi fost plecat din ţară în acea dată. Din contră înscrisurile prezentate decătre inculpat, aparent emise de către un medic din Spania, nu prezintă siguranţa legitimităţii,organele de urmărire penală urmând a efectua o comisie rogatorie internaţională în acest sens. Lafila nr. (…) din dosarul de urmărire penală s-adepus un script în copie, aparent emis de către medical Santiago Lopez Alvarez din Spania, care însă nu cuprinde o ştampilă peste semnătură, iar în faţajudecătorului inculpatul a prezentat prin avocat ales originalul acelui înscris care însă prezintă oştampilă pe semnătura presupusului doctor. Există posibilitatea estompării respectivei ştampile înprocesul de copiere xerox, dar, aşa cum s-a menţionat mai sus, acest aspect justifică lipsa decredibilitate a apărării inculpatului şi a înscrisurilor furnizate de el”, se mai arată în documentul instanţei.

 

La zdup pentru 30 de zile

În concluzie, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Bistriţa a admis arestarea preventivă a lui Ioan Grozav pentru 30 de zile, perioadă care expiră pe data 14 februarie. În acest moment Grozav se află „cazat” la Centrul de reţinere şi arestare preventivă din cadrul IPJ BN.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.