Pe rolul instanţelor din România au existat mai multe procese în care avocaţii Baroului Bota au fost judecaţi pentru exercitarea unei profesii fără drept. Soluţiile date în aceste cazuri sunt complet diferite, ceea ce sporeşte confuzia referitor la legitimitatea sau vina acestor avocaţi.
Decizie a Judecătoriei Cluj-Napoca
Baroul Cluj a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva lui Buha Ioan, cerând tragerea la răspundere a acestuia pentru practicarea fără drept a profesiei de avocat. Buha Ioan este unul dintre avocaţii Baroului Constituţional, înfiinţat de Pompiliu Bota în 2002, dar care nu este recunoscut de către instanţele clujene. În procesul penal de pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, Baroul Cluj s-a constituit ca parte civilă, cerând daune morale în valoare de 100.000 de lei pentru prejudiciul de imagine produs.
În urma rechizitoriului întocmit de către procurorii de pe lângă Judecătoria Cluj, Buha Ioan a fost trimis în judecată fiind învinuit de săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, dar şi de folosirea instrumentelor oficiale false. Baroul Cluj s-a constituit ca parte civilă în proces, solicitând daune materiale de 4.530 de lei, care ar reprezenta prejudiciul cauzat de neplata taxelor şi contribuţiilor către bugetul baroului pe perioada cât a exercitat profesia de avocat fără a fi membru al Baroului, şi pentru faptul că a exercitat cu rea credinţă profesiunea de avocat, încasând onorarii la care nu avea dreptul, precum şi 100.000 de lei daune morale pentru prejudiciul de imagine produs.
Pe de altă parte, Buha Ioan a declarat că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunilor ce i se impută, deoarece a dobândit în mod legal calitatea de avocat definitiv, prin examen, la data de 30 iulie 2004 şi face parte din Barou Bota. La unul dintre termene, Ioan Buha a solicitat repunerea a cauzei pe rol, solicitare respinsă de către instanţă. De asemenea, completul de judecată a dispus încetarea procesului penal deschis faţă de Ioan Buha şi a lăsat nesoluţionată cauza faţă de acţiunea civilă înaintată de Baroul Cluj. Instanţa a mai dispus plata amenzilor penale în cuantum de 4.800 de lei pentru infracţiunea de folosirea instrumentelor false şi uz de fals.
”Respinge cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de inculpatul B.I., fără antecedente penale. În temeiul art. 396 alin. 6 Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, cu reţinerea art. 5 din Codul penal dispune încetarea procesului penal deschis faţă de inculpatul B.I. cu privire la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii…. Constată că Baroul Cluj s-a constituit parte civilă în cauză în faza de urmărire penală… instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată în cauză de acesta. În temeiul art. 318 din Codul pena …condamnă pe inculpatul B.I. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3.600 lei (contravaloare a 180 zile-amendă, fiecare în sumă de 20 lei) pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea instrumentelor false. În temeiul art. 323 teza I din Codul penal… condamnă pe inculpatul B.I. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3.600 lei (contravaloare a 180 zile-amendă, fiecare în sumă de 20 lei) pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals…, stabilind pedeapsa rezultantă finală de 4.800 lei”, se arată în hotărârea Hotărârea 597/2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Decizie a Judecătoriei Slatina
Pe de altă parte, alte instanţe din ţară achită avocaţii înscrişi în Baroul Bota, acuzaţi de aceeaşi infracţiune de exercitare fără drept a uni profesii. Aşa a fost achitarea de către Judecătoria Slatina a avocatului Constantin Criveanu, din Baroul Bota, acuzat de Baroul Olt de practicarea fără drept a profesiei. Baroul Olt a depus o plângere la Judecătoria Slatina împotriva rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, care a dispus faţă de avocatul Constantin Criveanu, din Baroul Bota scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative. Împotriva aceleiaşi soluţii a parchetului a făcut plângere şi avocatul reclamat, deoarece într-o cauză anterioară, având acelaşi obiect, fusese dispusă doar o soluţia de scoatere de sub urmărire penală, nu şi relativ la amenda administrativă. Soluţia în cazul de faţă a fost a fost desfiinţarea Ordonanţei emise de Parchet, motivându-se că „fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni”.
Decizie a Curţii de Apel Bucureşti
În februarie 2014, Ministerul Justiţiei a fost obligat, printr-o Hotărârea a Curţii de Apel Bucureşti, să recunoască faptul că Baroul Bota a fost înfiinţat în temeiul Legii nr.51/1995 şi funcţionează în deplină legalitate, fiind oficial recunoscut pe plan internaţional. Decizia a fost luata de magistraţi în procesul pe care Baroul Bota l-a intentat Ministerului Justiţiei şi Vivianei Onacă, director al Direcţiei Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiţiei . Este esenţial de reţinut că, anterior deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, au mai existat şi alte hotărâri ale instanţelor din ţară sau chiar ale magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au stabilit că Baroul Bota a fost înfiinţat în baza Legii 51/1995, având dreptul de a-şi desfăşura activitatea beneficiind de drepturi depline.
Revenind la procesul intentat Ministerului Justiţie, amintim că directorul Viviana Onacă, într-un document adresat Ordinului Avocaţilor din Tivoli-Italia, care au cerut clarificări despre Baroul Bota, ca urmare a decizie mai multor jurişti din peninsulă de a deveni avocaţi europeni şi care au susţinut examenul de primire în profesie la Bucureşti la aceasta structură, preciza că Baroul Bota nu a fost înfiinţat în temeiul Legii nr.51/1995 şi, prin urmare, nu este recunoscut oficial (legal). Ca urmare, reprezentanţii Baroului Bota au depus la Ministerul Justiţiei o plângere prealabilă în care solicitau ministrului de atunci, Robert Cazanciuc, revocarea comunicatului. Plângerea lui Bota a rămas fără răspuns, iar UNBR a acţionat în judecată Ministerul Justiţiei şi pe Viviana Onacă.
