Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a realizat în 28 şi 29 aprilie 2014 o acţiune de investigaţii arheologice în oraşul Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Acţiunea a urmărit căutarea, identificarea şi deshumarea osemintelor ce aparţin lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus, victime ale Securităţii ucise prin împuşcare în urma unei confruntări armate desfăşurate în apropierea satului Bichigiu, jud. Bistriţa-Năsăud.

Acţiunea de deshumare de la cimitirul din Năsăud a fost efectuată de o echipă specializată de arheologi şi istorici, coordonată de Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Marius Oprea, Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza. Investigaţiile s-au desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar din Cluj, care a fost sesizat de către IICCMER în privinţa acestui asasinat, dar și a unor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe.

”Am descoperit doar fragmente osoase care provin de la una sau două persoane fără să avem indicaţii clare privind identitatea lor. Presupunem că ar aparţine victimelor doar prin argumentul pe care îl avem la îndemână, respectiv că părţi din craniu – pe care le-am recuperat – sunt trepanate, adică autopsiate, tăiate prin mijloace mecanice. Se ştie că în 6 februarie 1956 cadavrele au fost supuse unei autopsii care s-a efectuat la sediul Securităţii din Năsăud. Acesta este singurul argument care ne face să credem că ne aflăm în faţa rămăşiţelor reale ale celor două victime pe care le căutăm, dar, pentru a rezolva incertitudinile, cu siguranţă că numai un test AND poate rezolva această identificare”, a declarat coordonatorul echipei de arheologi, Gheorghe Petrov, de la MNIT.

 

Dezlegare de la un sobor de preoți

Osemintele recuperate vor fi duse la Serviciul de Medicină Legală de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa unde vor fi analizate, iar medicul legist va putea stabili vârsta aproximativă a fiecărui fragment osos şi poate face constatarea oficială a trepanaţiei fragmentelor de craniu.

Petrov a mai spus că la deshumare au participat şi membri ai familiilor celor doi, astfel că înainte de predarea osemintelor medicului legist a avut loc o slujbă de dezlegare oficiată de un sobor de preoţi. Dacă se va confirma că rămăşiţele pământeşti aparţin celor două victime, va avea loc reînhumarea lor, a fiecăruia în localitatea de baştină, respectiv Săliştea de Sus pentru Gavrilă Paşca şi Bichigiu pentru Gavrilă Rus.

„A fost o operaţiune dificilă, acesta fiind un cimitir în funcţiune în care înmormântările s-au succedat de-a lungul anilor. După atât de mulţi ani în care martorii respectivelor evenimente nu mai sunt în viaţă, iar informaţia o primeşti la mâna a doua sau a treia e foarte greu să mai recompui evenimentele. Dacă mergi pe dosarele Securităţii, acolo sunt foarte multe informaţii false. Aceste crime trebuiau justificate în mod oficial atunci găsindu-le diferite cauze care nu corespundeau realităţii”, a mai spus Gheorghe Petrov.

 

Cine a fost Gheorghe Pașca

Potrivit MNIT, Gheorghe Paşca a intrat în vara anului 1946 în conflict cu autorităţile ca urmare a refuzului său de a-şi preda puşca de vânătoare cu lunetă, aşa cum erau dispoziţiile legale de atunci. Căutat apoi de Siguranţa Statului, şi-a părăsit gospodăria şi s-a refugiat în munţi. Alte mărturii susţin că Paşca îi detesta pe comunişti, manifestându-se în mai multe rânduri deschis împotriva acestora.

Au existat mai multe tentative ale Securităţii pentru a-l captura pe Paşca, însă acesta a reuşit să le dejoace. În decembrie 1950, Securitatea a trimis-o în munţi pe Ioana Vlad, o tânără din Săliştea de Sus, pentru a-l găsi pe Paşca şi a comunica locul în care acesta se afla. Ioana era născută în 1925 şi se cunoştea de mai mult timp cu Paşca, pe care l-a sprijinit clandestin în mai multe rânduri. Acesta a lămurit-o însă să nu se mai întoarcă în sat şi să rămână alături de el. Cei doi au trăit împreună până în iunie 1953, în acest timp născându-se o fetiţă, Ioana, şi se aştepta un al doilea copil.

Au locuit mai mult într-un bordei săpat în Măgura Telciului, un loc situat în zona comunei Telciu din nordul jud. Bistriţa-Năsăud. Pe baza unor informaţii obţinute de la un localnic, în iunie 1953 trupele de securitate i-au împresurat pe cei doi în timp ce se aflau în acel bordei. Ioana Vlad a fost prinsă, însă Gheorghe Paşca a reuşit să scape. Ioana Vlad a trecut prin interogatoriile Securităţii şi a fost închisă la penitenciarul din Satu Mare unde, la 23 august 1953, a născut al doilea copil, pe Gheorghe.

 

Și-au găsit sfârșitul lângă Telciu

La începutul anului 1955, Gheorghe Paşca s-a stabilit într-un adăpost amenajat într-o pădure din apropierea satului Bichigiu, com. Telciu, jud. Bistriţa-Năsăud, localitate situată în partea de sud a Munţilor Ţibleş, la 23 de km spre nord-vest faţă de oraşul Năsăud. Lui Paşca i se alăturase în primăvara acelui an un tânăr din Bichigiu, Gavrilă Rus, născut în 1934, ce dezertase din armată în timpul efectuării stagiului militar, fiind încorporat la o unitate de muncă.

În ziua de 5 februarie 1956, mai multe cadre operative însoţite de trupe de la Batalionul de Securitate din Floreşti-Cluj au fost deplasate şi desfăşurate pentru blocarea şi cercetarea zonei. Acţiunea s-a desfăşurat cu rapiditate şi partizanii au fost luaţi prin surprindere. În urma confruntării armate, în condiţii controversate şi încă nelămurite pe deplin, Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus au fost ucişi prin împuşcare.

Cadavrele celor două victime au fost transportate în aceeaşi zi la sediul Securităţii din Năsăud, unde au fost ţinute vreme de câteva zile pentru a putea fi văzute de localnici, fiind apoi îngropate în cimitirul oraşului. Majoritatea mărturiilor indică faptul că trupurile victimelor au fost introduse într-o groapă comună, însă trebuie avută în vedere şi varianta, susţinută de unii, după care înhumările s-au făcut în două gropi aflate în plan alăturat. Moartea lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus a fost consemnată în Registrul Stării Civile de la Primăria oraşului Năsăud la data de 6 februarie 1956.

Gavrila Rus

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.