E uimitor de stufoasă motivarea şi argumentarea celor trei puncte ale întâmpinării depuse de partea pârâtă, respectiv UCGN la chemarea în judecată a reclamantului, respectiv a mea. Este semnată de un profesionist, respectiv de avocatul Marius-Nicolae Mihai. Nu ştiu ce economie a făcut Uniunea înlăturându-l pe consilierul juridic Pompei Raus al cărui ultim salariu era de 1.500 lei, faţă de angajarea unui apărător numai în acest proces, dar diferenţa profesională este mare în favoarea fostului judecător. Atât de mare a fost îndepărtarea avocatului de spiritul şi litera legii în întâmpinarea scrisă, încât am depus precizări în următorul text:
Răspuns la Întâmpinare
Subsemnatul Teodor Tanco, reclamant, referitor la întâmpinarea superfluă formulată de pârât (U.C.G.N.), solicit respingerea ei în totalitate, întrucât am invocat nulitatea absolută privind ilegalitatea constituirii Adunării Generale a U.C.G.N. şi a hotărârilor, care este asociaţie de interes general şi are libertatea de exercitare al acestui drept, ca orice persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial.
În conformitate cu conţinutul acestui principiu de drept, tot cuprinsul întâmpinării exprimat în punctele 1, 2, 3 este caduc şi neavenit. Este o răstălmăcire procedurală în afara legitimităţii juridice a reclamantului şi dreptului sacrosanct de apelare la cererea de anulare absolută pentru nevalidarea alegerilor reprezentanţilor în Adunarea Generală a U.C.G.N. din 30 aprilie 2014.
Mai bine ar fi analizat pârâtul problemele de ilegalitate şi dacă au dreptul reprezentanţii unor comune, primarii, viceprimarii şi consilierii locali orăşeneşti, municipali şi judeţeni, inclusiv preşedinţii şi vicepreşedinţii, cât şi parlamentarii, să fie membri ai Adunării Generale şi ai organelor executive ale U.C.G.N., organizaţie apolitică nonguvernamentală. Pe lângă cei amintiţi şi cei cu funcţii aleşi în diverse partide politice, alianţe… organe ale administraţiei de stat, aleşi reprezentanţi în U.C.G.N. Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale consacră poziţia politicienilor de partid şi rolul, calitatea lor în exercitarea puterii administrative în stat. În art. 1, lit. e îi defineşte ca „autorităţi executive a comunelor şi oraşelor”. Articolul 25 îi nominalizează pe cei care sunt la bază: „primarul” şi „consilierii locali”. Textul e şi mai explicit cu privire la cuplul liderilor politici locali, şi în art. 57 detaliază principiul: „Comunele şi oraşele au câte un primar şi viceprimar, aleşi în condiţiile legii”. Nu e lipsită de importanţă circumscrierea competenţei, că: „Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte persoane juridice”. În relaţii de serviciu, deci; nu intră în componenţa altor persoane juridice.
Reiese din succinta creionare, că cele 4 categorii sunt alese de segmente sociale, susţine pârâtul, pentru că au calitatea de membri fruntaşi ai unor partide politice aflate la putere sau în opoziţie. În astfel de viziune se constituie şi sunt politizate şi „autorităţile administrative” la nivelul judeţelor – preşedinte, vicepreşedinţi, consilieri – (inclusiv parlamentarii care compun corpul legislativ); excepţie de aleşi apolitici fiind în toate ipotezele arătate reprezentanţii independenţi; exemplele sunt rara avis).
Aşadar, toate categoriile de aleşi fiind pe criterii politice, cu singura excepţie, nu pot fi reprezentanţii comunelor şi oraşelor grănicereşti în Adunarea Generală a U.C.G.N., care este o asociaţie apolitică şi nonguvernamentală (art. 3 Statut). Existenţa unora în componenţa forului suprem grăniceresc, respectiv în A.G. şi a Consiliului director care au produs greve conturbări de organizare şi funcţionare, au implementat tot felul de ilegalităţi. De altfel, de drept Adunarea Generală este desfiinţată sau inexistentă prin efectul nulităţii absolute, din ziua constituirii sale, ilegale, prin noile desemnări şi alegeri din 30.04.14. Adresarea către instanţa competentă reclamantului a făcut-o prin cererea de desfiinţarea şi în fapt, totodată pentru întronarea legalităţii în istoria dramatică tot mai abuzată politic de o contemporaneitate negrănicerească, cu „reprezentanţi” parveniţi din Teleorman, Satu Mare şi de aiurea.
În ce priveşte statutul subsemnatului reclamant, el a fost recunoscut legal încă în procesul civil din 2008/2009, cunoscut sub numele de „căpuşe”, şi sancţionează corupţia prin hotărârile judecătoreşti din Năsăud şi Bistriţa (care pot fi oricând invocate ca probe).
Naivitatea de la pct. 3 din întâmpinarea pârâtului, aşa numita „tardivitate”, este îndepărtată până şi de subţirelul Dicţionar juridic (de Diana Calciu), 2007, p. 110, care precizează că imprescriptibilităţile: „…rămân mereu ocrotite şi în consecinţă, valorificate. […], spre deosebire de acţiunile penale care pot fi intentate numai într-un anumit teren.”.
În încheiere, cer restabilirea legalităţii, în baza prevederilor Ord. nr. 26/2000 prin aplicarea art. 6 (2) şi (3), şi a Statutului actual art. 3 al U.C.G.N. sub imperiul nulităţii absolute; solicit 20.000 lei cheltuieli de judecată, daune materiale şi daune morale în calitate de reclamant, de „avocat”, de „martor”, de fondator, de la ONUL Gheorghe – cel ce a abuzat de cârdăşiile politice etc., nu de la Uniune pe care a neglijat-o ca preşedinte şi totodată preşedinte al Consiliului director. A administrat-o păgubos, apropo de maşina nevalorificată şi alte incompetenţe şi neglijenţe comise. Abandonarea mea ca preşedinte de onoare şi întemeietor al Uniunii, i-au fost dăunătoare. Refuzul de a colabora reiese din copia scrisorii confidenţiale pe care i-am adresat-o, fără răspuns (din care anexez două exemplare Răspunsului de Întâmpinare.
Cluj-Napoca, 21 noiembrie 2014
Reclamant,
Teodor TANCO
