Ilegalităţi la Primăria Prundu Bîrgăului, de la finu’ pentru naşu’! Documente eliberate pentru Hoalbă, fără respectarea normelor legale

2809

Două femei din Susenii Bîrgăului l-au dat în judecată pe Ioan Cristian Hoalbă, naşul primarului de Prundu Bîrgăului, Doru Crişan, din cauza unor documente pe care administraţia locală le-a eliberat fără bază legală. Practic, Hoalbă intenţionează să construiască în Susenii Bîrgăului, pe un teren care îi aparţine, o hală metalică pentru un depozit de materiale. Dar, se pare că numai depozit nu va fi, întrucât acolo toate „drumurile” duc spre un service pentru tiruri, investiţie interzisă conform reglementărilor legale, dar şi regulamentului de urbanism al comunei Prundu Bîrgăului cu privire la localitatea Susenii Bîrgăului. Deocamdată, cele două femei au reuşit să suspende în instanţă certificatul de urbanism şi autorizarea de construire eliberate lui Hoalbă de finul-primar Doru Crişan, astfel că lucrările sunt sistate, şi cer în continuare anularea documentelor.


Despre duo Hoalbă – Crişan – naşul şi finul – Gazeta de Bistriţa a mai publicat câteva episoade cu privire la şmenurile pe care cei doi le au împreună. Acum am ajuns la un alt episod, cel în care finul-primar Doru Crişan i-a eliberat un certificat de urbanism şi o autorizaţie de construire naşului Hoalbă pentru a construi un service pentru tiruri în Susenii Bîrgăului, sat aparţinător comunei Prundu Bîrgăului.

Documentele au fost eliberate fără ca primarul să ţină cont că Hoalbă nu avea acordul vecinilor, dar şi că se încălcau normele de urbanism. Acest aspect a fost confirmat şi de cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Bistriţa-Năsăud.

În plus, „investitorul” nu avea la dosar nici avizul pentru securitate la incendiu de la ISU BN, motiv pentru care a fost amendat.

Documentele au fost contestate de două localnice, Emilia Tăut şi Victoria Cireş, vecine cu proprietatea lui Hoalbă pe care acesta urma să ridice construcţia.

 

Fără acordul vecinilor şi cu încălcarea normelor de urbanism

Îngrozite de zgomotul şi praful de care urmau să aibă parte foarte curând, femeile nu au stat mult pe gânduri şi au apelat la instanţă.

Întrucât Hoalbă demarase lucrările la începutul lunii mai, femeile au solicitat de asemenea oprirea executării lucrărilor, mai ales că aflaseră că de fapt naşul primarului voia să construiască acolo nu un depozit de materiale, aşa cum figura în documente, ci un service pentru tiruri.

Dosarul în care Emilia Tăut şi Victoria Cireş au acţionat în instanţă Primăria Prundu Bîrgăului, pe primarul comunei Prundu Bîrgăului – Doru Crişan, dar şi pe Ioan Cristian Hoalbă, prin care solicitau suspendarea şi mai apoi anularea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, documente eliberate de administraţia locală în noiembrie 2016, respectiv martie 2017, dar şi desfiinţarea unui gard de beton pe care Hoalbă l-a construit pe limita dintre proprietăţi cu încălcarea normelor legale, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud în luna mai anul acesta.

În momentul în care Hoalbă s-a apucat să construiască gardul împrejmuitorpe limita de proprietate, el a intratpuţin şi în proprietatea vecină, fiind încălcate astfel prevederile legii.

Drept urmare, Emilia Tăut şi Victoria Cireş au sesizat administraţia locală din Prundu Bîrgăului cu privire la faptul că lucrările care se efectuează pe terenul vecin le încalcă proprietatea, cerând totodată stoparea lucrărilor. Câteva zile mai târziu, primăria recunoaşte că o porţiune din zidul construit de Hoalbă le încalcă proprietatea însă nu s-a făcut nimic pentru remedierea situaţiei, până când nu a intervenit şi poliţia.

În condiţiile în care nimeni le ceruse acordul, în calitate de vecine, pentru demararea investiţiei, după consultarea documentelor aferente proiectului, femeile au constatat că acestea nu erau deloc în regulă.Mai mult, nu exista nici hotărâre de consiliu local privind schimbarea destinaţiei imobilelor proprietatea lui Ioan Cristian Hoalbă – teren şi casă de locuit.

„Cazul în speţa de faţă este legat de afectarea funcţiunii de locuit prin implementarea unor funcţiuni incompatibile datorită zgomotului, circulaţiei, vibraţiilor, prafului, degajări de noxe, poluare de mediu înconjurător cu gaze toxice şi iritante.

Astfel, investiţia nouă creează situaţii de disconfort vecinilor generate de incompatibilităţi între funcţiunea preexistentă şi cea propusă, deoarece se aduc modificări de destinaţie a spaţiului, funcţionalitatea construcţiei fiind incompatibilă cu caracterul şi funcţionalitatea zonei în are urmează să se integreze”, cele două în cererea de chemare în judecată.

Totodată, reclamantele precizează că certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire au fost emise de Primăria Prundu Bîrgăului prin încălcarea normelor de urbanism, mai precis a Planului Urbanistic General (PUG) – Regulamentul local de urbanism pentru localitatea Susenii Bîrgăului.

„Imobilele reclamantelor şi al pârâtului se încadrează în zona de locuinţe individuale cu regim mic de înălţime (majoritare parter) (UTR 9). Zona se caracterizează prin prezenţa locuinţelor de tip rural cu regim mic de înălţime, a dotărilor publice şi alte servicii. La punctul 3 din Regulament sunt enumerate «utilizări interzise», respectiv unităţi poluante care generează trafic intens sau care prezintă riscuri tehnologice (maşini zgomotoase, depozite de fier vechi, depozite de combustibili solizi şi lichizi, deşeuri de maşini uzate, etc.).

Deşi este zonă de case, pârâtul încearcă edificarea unei unităţi industriale, cel mai probabil service de tiruri”, arată femeile în documentul depus la dosarul cauzei.

 

Service de tiruri, nu depozit de materiale

Faptul că Hoalbă intenţionează să construiască acolo un service de tiruri şi nu un depozit de materiale, care şi acesta nu ar fi convenit femeilor, în condiţiile în care oricum ar fi generat trafic şi poluare în zonă, este explicat mai departe de acestea în document.

Astfel, în certificatul de urbanism în cauză nu se specifică în concret obiectivul investiţiei, fiind menţionat, în mod abstract, „Hală metalică pentru depozitare materiale şi împrejmuiri”.

„Or, apreciem că se impunea a fi înscrise în concret şi explicit natura materialelor ce se doresc a fi depozitate în respectiva hală şi caracteristicile împrejmuirii ce se realizează. În funcţie de specificul investiţiei se impune obţinerea de avize şi acorduri strict pe domeniul respectiv. Nu este acelaşi lucru să depozitezi materiale de construcţii, cereale, medicamente sau autovehicule (în speţă tiruri).

Din spusele directe ale pârâtului Hoalbă Ioan, am reţinut că acesta intenţionează să înfiinţeze un garaj de tiruri (service auto/tir) motivat de faptul că acesta deţine o firmă de transporturi, ceea ce ne-ar aduce grave prejudicii”, explică femeile, ele precizând în continuare că prin poluarea mediului înconjurător prin scurgerea de lichide toxice, combustibil, noxe, praf, mirosuri, gaze, etic, dar şi prin vibraţiile la nivelul solului ca urmare a circulaţiei maşinilor de tonaj greu, construcţiile din zonele învecinate s-ar deteriora şi totodată ar fi afectate confortul şi calitatea vieţii oamenilor care locuiesc în zona respectivă.

Intenţia reală a lui Hoalbă reiese, mai arată cele două împricinate, şi din planşele aferente proiectului lui Hoalbă, „respectiv planşa cu faţada principală, unde se pot observa 5 uşi secţional, potrivite pentru accesul tirurilor”.

„Dacă pârâtul intenţionează să depoziteze materiale (construcţii etc.), de ce a proiectat un număr de 5 uşi care ocupă practic tot peretele şi sapă o rampă specifică service-ului auto?”, se întreabă retoric cele două femei.

 

Gard construit aiurea

Nereguli sunt şi în ceea ce priveşte gardul pe care Hoalbă l-a construit pe limita de proprietate. Astfel, în certificatul de urbanism nu sunt specificate caracteristicile împrejmuirii, din ce materiale urmează a fi realizată, pe care limite de proprietate, înălţime, cu sau fără fundaţie, etc. În plus, gardul respectiv, înalt de 6,5 m şi construit din beton, este amplasat la circa 2-3 m de casa femeilor şi creează umbră, umiditate şi blochează vederea, iar în caz de calamitate şi de prăbuşire a zidului, existând posibilitatea să cadă pe casă, în opinia reclamantelor.

Femeile au depus sesizări la Primăria Prundu Bîrgăului, Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud  – Direcţia de amenajare teritorială, dar şi la Poliţia Municipiului Bistriţa. Într-un final, primăria a dispus demolarea parţială a gardului.

Culmea, femeile au descoperit că Hoalbă nu avea nici avizul de securitate la incendiu, motiv pentru care a fost amendat de ISU.

Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), care a demarat verificări în urma sesizării primită de la cele două femei, a constatat că, atât certificatul de urbanism, cât şi avizul de construire au fost emise „cu încălcarea prevederilor legale”. Drept urmare, ISC a sesizat Instituţia Prefectului în vederea analizării legalităţii documentelor şi, după caz, promovarea în contencios administrativ a unei acţiuni de anulare a acestora.

 

Finul a suportat cheltuielile şi pentru naş

Un aspect interesant la dosarul cauzei este şi onorariul plătit de Primăria Prundu Bîrgăului, avocatului care i-a reprezentat interesele: 2.500 lei. Se pare că respectivul avocat a apărat şi interesele lui Ioan Cristian Hoalbă, întrucât nu există o altă chitanţă privind onorariul avocaţial în afară de cel amintit şi de cel plătit de reclamante apărătorului lor.

(Va urma)

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ