Horodniceanu: A crescut exponenţial consumul substanţelor psihoactive

74
Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat joi că, în anul 2016, a crescut exponenţial consumul substanţelor psihoactive (etnobotanice), acestea fiind mult mai periculoase decât drogurile uşoare, pentru că fac foarte mult rău fizic şi duc la moartea celor care le consumă regulat.„Din ceea ce observ din dosarele penale, a crescut consumul, dar nu de droguri sau de droguri uşoare, mă refer la canabis, mai puţin la haşiş, dar a crescut exponenţial consumul substanţelor psihoactive, sau aşa cum le numesc unii – etnobotanice, care sunt mult mai periculoase decât drogurile uşoare, nu doar prin aceea că dau dependenţă, ci prin faptul că fac foarte mult rău fizic, multe dintre ele ducând la moartea celui care consumă în mod regulat”, a declarat Daniel Horodniceanu.Horodniceanu a adăugat că s-a reuşit introducerea acestui gen de infracţiune în legislaţie, pentru care procurorii pot lua măsuri preventive sau măsuri de supraveghere. Potrivit raportului de activitate al DIICOT, în cursul anului 2016, procurorii au soluţionat 4.525 dosare deschise pentru trafic de droguri, în creştere cu 25,10% faţă de anul 2015. Dintre acestea, au fost soluţionate prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei 884 dosare (creştere cu 54,54% faţă de 2015), cu 1.750 inculpaţi trimişi în judecată (creştere de 31,18%), dintre care 640 inculpaţi arestaţi preventiv, conform Agerpres. Totalul drogurilor confiscate în cursul anului 2016 a fost de 5.907,56 kilograme, din care 2.782,59 kilograme droguri de mare risc şi 3.124,97 kilograme droguri de risc.

DIICOT arată că România şi-a păstrat statutul de ţară de tranzit, aflată pe traseul „rutei balcanice” de transport, în special a cocainei, heroinei şi ecstasy.

Astfel, în ceea ce priveşte heroina provenită din zona Afganistan, Iran sau Pakistan, s-a stabilit că ruta de traficare presupune traversarea Turciei, Bulgariei şi României spre ţările din Europa de Vest, acelaşi itinerariu fiind utilizat în sens invers, cu punct de plecare din Olanda, Spania, Germania, Italia sau Belgia pentru transporturile de cocaină sau de ecstasy, atât pe cale aeriană, dar şi pe cale rutieră.

De asemenea, s-a constatat folosirea, în unele situaţii, a două rute alternative traseului anterior menţionat, unul dintre respectivele itinerarii presupunând ocolirea teritoriului României, iar celălalt, doar modificarea rutei urmate de la furnizor şi până la frontiera de stat a ţării noastre. Sub acest aspect, se are în vedere traseul urmat de droguri prin partea de sud a României, prin Bulgaria spre Serbia şi, apoi, către Ungaria, în timp ce a doua alternativă de traseu impune transportul din zona Afganistan către Georgia şi, mai departe, în Ucraina, de unde drogurile sunt redirecţionate către ţări din Europa de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia.

DIICOT mai arată că în cazul heroinei, cocainei, dar şi în privinţa altor tipuri de drog porturile româneşti de la Marea Neagră (cu precădere Constanţa) constituie şi în prezent o alternativă considerată de traficanţi ca fiind viabilă pentru introducerea drogurilor în spaţiul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, drogurile de mare risc vizează şi piaţa internă din România, indicatorii statistici oferiţi de către Agenţia Naţională Antidrog reflectând creşteri constante ale consumului. Dosarele instrumentate de către DIICOT au reflectat faptul că cel mai traficat drog de risc rămâne canabisul, fiind vorba atât de culturi „indoor”, cât şi „outdoor”, dar şi prin intermediul unor transporturi rutiere (realizate, cu precădere, prin firmele de coletărie), acestea provenind mai ales din Spania şi Olanda.

LĂSAȚI UN MESAJ