Hackeri de Bistriţa, prinşi la „interval”

În data de 28 03.2017, ca urmare a unei operaţiuni a celor de la Crimă Organizată sub coordonarea unui procuror al DIICOT Bistriţa-Năsăud, au fost reţinute pentru 24 de ore două persoane, acuzate, printre altele, de deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori şi trafic de droguri, în final fiind arestate amândouă, dar în două dosare diferite.

Potrivit unui comunicat al IPJ BN, „poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Bistriţa-Năsăud şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud cercetează doi bărbaţi, ambii din Bistriţa, bănuiţi de comiterea infracţiunilor de şantaj, deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori, efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive şi trafic de droguri de risc.

Activităţile investigative în cauză s-au derulat cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române”.

Unde sunt vremurile de altădată, când aceste comunicate se încheiau cu formula, „activităţile investigative” sau „informative”, după caz, s-au desfăşurat „cu suportul de specialitate” al SRI sau „Doi şi un sfert”?

După cum bine se cunoaşte, în urma unei decizii a CCR, SRI-ul a fost readus să se ocupe de misiunile lui fireşti, încredinţate prin lege – apărarea securităţii naţionale, să prindă spioni, terorişti şi să identifice riscuri la adresa siguranţei interne a statului, iar „Doi şi-un sfert” a fost pur şi simplu desfiinţat. În prezent, prin cezariană, pe ruinele fostului serviciu secret al internelor, s-a naştere unui nou serviciu militarizat. Deja la Bistriţa a fost numit un şef interimatr al DGPI, provenit din cadrul IPJ Suceava.

S-au găsit dispozitive pentru citirea şi copierea cardurilor

Operaţiunea SCCOA BN şi DIICOT pare la prima vedere făcută la plezneală, fiindcă nu s-a finalizat, cum era normal să se întâmple, printr-un flagrant, „mama” tuturor probelor. S-a mers pe principiul că poate, poate iese ceva. Şi a ieşit, nu prea mult, dar destul pentru a reţine două persoane, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi pus în faţa unor „indicii rezonabile” i-a arestat pe cei doi.

Conform aceluiaşi comunicat, … „La data de 28 martie a.c., la locuinţele bărbaţilor, au fost efectuate trei percheziţii domiciliare, în urma cărora au fost ridicate: suma de 11.412 de lei, un dispozitiv tip handheld skimmer – folosit la citirea cărţilor de credit, un dispozitiv folosit la inscripţionarea şi citirea de cărţi de credit, carduri bancare şi nebancare, precum şi alte instrumente şi dispozitive auxiliare folosite pentru falsificarea instrumentelor de plată electronică. De asemenea, a fost ridicat un plic care prezintă urme de substanţă pulverulentă de culoare albă.

Arestaţi preventiv

În cauză, s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore, faţă de două persoane bănuite de comiterea faptelor, urmând ca ulterior să fie prezentate instanţei cu propunere de arestare prevenetive”.

Cel puţin, din ştirea celor de la IPJ BN, DIICOT-ul nu a emis nci un fel comunicat, rezultă faptul că probele sunt indirecte, circumstanţiale, dar suficiente să se încadreze în sintagma „indicii rezonabile”. Iniţial s-a înregistrat la tribunal dosarul nr.774/112/2017 în data de 29.03.2017, iar o zi mai târziu, 30.03.2017, la orele 14.40, Completul 3 de urgenţă, a admis arestarea lui Mircea Adam.

„În baza art. 226 Cod procedură penală rap. la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, art. 202 alin. 1, 3 Cod procedură penală: Admite propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 57D/P/2016 ca fiind întemeiată şi în consecinţă: -dispune arestarea preventivă a inculpatului A.M (Adam Mircea), cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de efectuare de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi şantaj, prev. de art. 207 alin. 1, alin. 3 Cod penal, fapte pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda şi respectiv închisoare între 2 şi 7 ani, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 29.03.2017 şi până în data de 27.04.2017”.

Mircea Adam a contestat măsura arestării preventive, aceasta primind termen de judecată în data de 7.04.2017.

O zi mai târziu, în 30.03.2017, din nou la propunerea DIICOT, este prezentat pentru arestare preventivă pentru 30 de zile, Sărmăşan Ovidiu Adrian, în dosarul nr.797/112/2017, de către Completul 3 de urgenţă. Iniţial soluţia este amânată cu o zi, ea fiind pronunţată în data de 31.03.2017, la orele 14.00.

„Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT-Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 32D/P/2014 ca fiind întemeiată şi în consecinţă: -dispune arestarea preventivă a inculpatului S.O.A(Sărmăşan Ovidiu Adrian),cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori, în forma calificată, a deţinerii de echipamente în scopul falsificării mijloacelor de plată electronice, prev. de art.314 alin. 2 Cod penal şi a infracţiunii continuate de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prev. de art. 365 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, fapte pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani şi respectiv închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă”.

După cum lesne se poate observa, dosarul lui Adam Mircea, înregistrat la DIICOT, are nr.57D/P/2016, iar a lui Ovidiu Adrian Sărmăşan, are nr.32D/p/2014, lucru care demonstreaza că cei doi erau de ceva timp în atenţia autorităţilor, monitorizaţi non stop de servicii dar şi de parchet.

BN, în topul negru

Noroc cu acest caz, care a readus judeţul Bistriţa-Năsăud în topul hackerilor din România,ţinta autorităţilor în cazul de faţă fiind comiterea infracţiunilor de falsificare de valori, în formă calificată, a deţinerii de echipamente în scopul falsificării mijloacelor de plată electronice şi a infracţiunii continuate de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, infracţiuni care de o bună perioadă de timpdispăruseră din activitatea autorităţilor din Bistriţa. Şi acest lucru nu pentru că asemena gen de infracţiuni nu s-ar comite, ci din cauza faptului că nu sunt depistate.

Zilnic se comit zeci de asemenea fapte, dar având în vedere faptul că valorile sustrase nu sunt mari, ele sunt trecute cu vederea de bănci, prin acoperirea pagubelor create. Mai mult, băncile nu doresc nici un fel de publicitate negativă, deoarece recunoscând pagubele avute, implicit recunosc fisurile în programele de protecţie, existând riscul unei hemoragii în rândul clienţilor.

Reamintim cititorilor, că în cursul anului 2004 la Bistriţa a fost depistat primul grup infracţional organizat din România, specializat în comiterea unor infracţiuni informatice, clonarea de carduri şi sustragerea unor sume însemnate din conturile unor clienţi prin intermediul bancomatelor stradale. Prejudiciul produs a fost unul însemnat.

Ultimul caz,de amploare a hackerilor a avut drept ţintă firma Leoni din Bistriţa, căreia cu un simplu click infractorii electronicii-au sustras 40 de milioane de euro.

Directorul financiar a primit mai multe mailuri prin care hacherii dându-se drept directori ai firmei din Germania i-au cerut sa le trimită suma respectivă. In realitate mailurile au fost clonate. Jaful informatic a fost recunoscut de conducerea companiei printr-un comunicat.Activităţile frauduloase, au fost realizate pe baza unor documente şi identităţi falsificate, pe canalele de comunicaţie electronice. La Leoni era o regulă ca plăţile sa se facă în urma unor mailuri de confirmare şi asta pentru ca sistemul informatic intern era considerat extrem de sigur.

Anchetatorii spun ca este posibil ca banii sa fi ajuns intr-un cont din Cehia. Cazul este cercetat de DIICOT Bistriţa-Năsăud, firma depunând o plângere penală pentru o fraudă de 37 de milioane de euro. Procurorii au demarat o ancheta pentru constituirea de grup infracţional organizat, înşelăciune şi fals în înscrisuri private. Rezultatele anchetei se pare că se lasă aşteptate, procurorii bat pasul pe loc, investigaţiile nefiind mai avansate decât la debut cercetărilor.

Este evident că internetul, cu toată gama de dispozitive pe care le folosim, alături de beneficii, prezinte şi unele aspecte negative, cum ar fi apariţia de noi tipuri de infracţiuni, distribuirea de viruşi informatici sau comiterea de infracţiuni să le spunem deja tradiţionale, printre care cele mai importante sunt fraudele.

Potenţiali atacatori informatici, de care nu duce lipsă Bistriţa, au posibilitatea să realizeze atacuri rapide, fără constrângeri georgafice cu consencinţe grave pentru potenţialele victime şi cu probabilitatte mică de detectare sau încriminare.