Greva angajaţilor Leoni sau ce se întâmplă în spatele uşilor închise

2260

Săptămână frământată pentru conducerea companiei Leoni din Bistriţa, după ce sute de oameni au ieşit în curtea fabricii şi şi-au strigat nemulţumirile cu privire la salarizare. În ultimul an, nivelul veniturilor nete din cadrul celor două fabrici de la Bistriţa a scăzut foarte mult, deşi compania se laudă cu foarte multe sporuri şi bonificaţii pe care le-ar acorda angajaţilor săi. Realitatea demonstrează cu totul altceva, fiindcă foarte mulţi dintre angajaţi merg în ziua de salariu acasă cu circa 1.200 de lei în mână.

Ca să potolească greviştii, conducerea companiei a acceptat o oarecare majorare salarială, însă nu suficientă atât cât oamenii să fie mulţumiţi. Greva a continuat şi a doua zi, astfel încât managerii au ajuns în situaţia de a prefera să suspende producţia pentru schimburile 2 şi 3. A transmis companiilor care asigură transportul să vină să ducă muncitorii din schimbul 1 acasă, fără însă de a-i mai aduce pe ceilalţi la muncă.

 

Aproximativ 1.000 de angajaţi ai celor două fabrici Leoni au intrat, miercuri, în grevă spontană, oamenii fiind nemulţumiţi de salariile pe care le primesc. Miercuri a fost de fapt ziua în care nemulţumirile angajaţilor au răbufnit.

Angajaţii au ieşit din fabrică în hainele de lucru şi s-au adunat în faţa fabricii strigând „hoţii”, „mincinoşii” şi „vrem salarii”. Chiar miercuri a fost zi de salariu, şi fiindcă oamenii nu şi-au primit salariile în întregime, au ieşit să protesteze. Aceştia ar fi primit doar salariile de bază, fără sporuri şi fără orele suplimentare plătite, şi asta fără o explicaţie din partea conducerii. Sumele primite de angajaţi ar fi variat între 800 şi 1.300 de lei.În timp ce reprezentanţii fabricii care au ieşit în întâmpinarea protestatarilor, încercând să discute cu aceştia, au fost huiduiţi.

Nu doar însă banii puţini i-au făcut să răbufnească, ci şi atitudinea şefilor lor. Potrivit angajaţilor, nu găsesc înţelegere la superiori nici dacă în picuri cu ceară.

„Dacă avem o problemă, ni se răspunde tăios şi urât si suntem ameninţaţi că rămânem fără locuri de muncă. Dacă vreun coleg are o problemă de sănătate sau lipseşte pentru că s-a învoit, dar asta se întâmplă foarte rar, îl înlocuim noi. Adică acoperim şi staţia noastră şi staţia colegului este preluată jumătate de mine şi cealaltă jumătate de un altul. De plătit însă ne plătesc ca şi cum am fi lucrat doar la staţia noastră, nimic în plus. Păi nu se poate aşa la nesfârşit”, spune un angajat, Dobrin Moldovan.


Prefectul a crezut că problema a fost rezolvată

Seara, Instituţia Prefectului a ieşit cu un comunicat din care se putea trage concluzia că toate sunt bune şi frumoase fiindcă s-a ajuns la un acord.

„Prefectul judeţului a discutat cu liderul de sindicat care i-a comunicat că negocierile începute în urmă cu o lună s-au încheiat astăzi.

Patronatul şi sindicatul au ajuns la un acord comun în privinţa drepturilor salariale, urmând a fi semnat noul Contract de muncă cu aplicabilitate de la 1 mai 2017.

Reprezentanţii sindicatului vor informa salariaţii în cursul zilei de astăzi şi  mâine, la intrarea în schimburi, asupra rezultatului negocierilor.

La această oră (n. r. – în jurul orelor 22.00) situaţia a intrat în normalitate.

Prefectul judeţului a stabilit pentru săptămâna viitoare o întâlnire cu managerul german al celor doua fabrici (în acest moment acesta se află în Germania).

În calitate de Preşedinte al Comisiei de Dialog Social de la nivelul judeţului prefectul va urmări în continuare evoluţia situaţiei de la cele două fabrici a grupului Leoni”, se arăta în comunicatul Prefecturii.


Sindicatul o dă scăldată

Liderul de sindicat însă, Marinel Strungari, nu mai este privit cu ochi buni de angajaţii Leoni, despre care oamenii spun că încasează bani de la ei, dar nu le reprezintă interesele, în condiţiile în care nivelurile veniturilor le-au scăzut consistent faţă de anii precedenţi.

Pe de altă parte Strungari a afirmat că de fapt sindicatul era în negocieri cu managementul firmei pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă şi că a reuşit să obţină „cele mai mari creşteri salariale din ultimii 5 ani”.

Creşterile astea cele mai mari din ultimii 5 ani sunt constituite de 100 de lei în plus la salariul de angajare, 150 de lei la peste un an vechime şi 200 de lei la peste doi ani vechime şi bonuri de masă cu o valoare mărită.

„La un salariat cu doi ani vechime, împreună cu majorarea tichetului de masă, discutăm de o sumă de 255 de lei în plus omului care lucrează o lună integral. Dacă compar cu ce s-a reuşit în ultimii 5 ani, e bine, dacă compar cu ce se întâmplă la nivel naţional şi în special în sectorul bugetar, probabil că majorarea respectivă nu are rezonanţă”, declara după protestele din prima zi, Marinel Strungari, potrivit timponline.

greva leoni

A doua zi, din nou la grevă

Joi însă, oamenii au ieşit din nou să protesteze, tocmai din cauza neîncrederii în liderii de sindicat, deşi în aceeaşi zi pe pagina oficială de Facebook a companiei Leoni Bistriţa a apărut şi o postare cu noile salarizări.

Practic, conform respectivului tabel, salariul de încadrare pleacă de la 1.550 lei la care se adaugă bonusurile mai sus amintite pentru performanţă în funcţie de vechimea în fabrică. În acelaşi tabel, se arată că angajaţii vor mai primi şi tichete de masă, cu o valoare de 12 lei per tichet, acesta fiind mai mare cu 2,65 lei decât precedentul. Dacă anterior angajaţii primeau tichete în valoare de 196 lei pentru 21 de zile lucrate complet, adică circa 20 de tichete de masă lunar, de acum vor primi 21 de tichete în valoare totală de 252 lei.

De asemenea, se mai arată că vor obţine şi un spor de fidelitate cuprins între 3% pentru cei cu vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani, 5% pentru cei cu vechime între 5 şi 7 ani, 8% (7-10 ani vechime), 10% (10-15 ani vechime) şi 12% pentru o vechime mai mare de 15 ani.

 

Ce se spune şi ce e în realitate

Şi fiindcă am ajuns la salarizare, aici ne vom opri puţin, fiindcă trebuie să ne aplecăm asupra unui „punct de vedere al reprezentanţilor companiei cu date reale”, transmis pe adresa de email a redacţiei Gazeta de Bistriţa, de Leoni AG, vis-a-vis de materialul publicat de Gazeta de Bistriţa în urmă cu două săptămâni intitulat „Panică în Leoni! Fostul director Marius Cotor pregăteşte o nouă afacere, care ar atrage pe mulţi dintre angajaţii companiei nemţeşti la Bistriţa”.

„Leoni Wiring System Bistriţa este cel mai mare angajator din judeţul Bistriţa-Năsăud având la sfârşitul lunii aprilie 2017 un număr total de 8.100 de angajaţi. Compania Leoni Bistriţa a fost înfiinţată în anul 2002 de către grupul german de firme Leoni AG şi este o companie care activează în industria automotive ca şi furnizor de piese şi componente auto. Activitatea de producţie a cunoscut o creştere constantă începând cu anul 2004.

În ceea ce priveşte onorabilitatea Leoni în faţa clienţilor este de remarcat faptul că atât astăzi cât şi în toţi cei 15 ani de activitate neîntreruptă, Leoni a câştigat şi a menţinut statutul de furnizor privilegiat datorită faptului că niciodată livrările de produse finite către clienţii săi nu au fost periclitate. Producţia de cablaje este stabilă, calitatea este foarte bună, clienţii sunt mulţumiţi şi toate aceste lucruri s-au putut realiza cu ajutorul angajaţilor Leoni care sunt profesionişti veritabili şi fideli companiei. Deci cu siguranţă nu suntem într-o situaţie de panică.

În anul 2004 Leoni Bistriţa înregistra un număr de 4.700 de angajaţi şi era în proces de lansare a două noi proiecte. Proiecte implementate cu succes şi care au construit premise bune de creştere şi de consolidare a imaginii de furnizor premium. În consecinţă, Leoni a creat mai mult de 8.000 de locuri de muncă în Bistriţa şi localităţile vecine, contribuind pozitiv la dezvoltarea pieţei muncii. Această creştere de personal necesită metode inovative de recrutare. Bineînţeles că angajaţii noştri sunt cei mai buni „ambasadori” pentru a transmite oportunităţile de angajare în Leoni. Angajaţii noştri apreciază că sunt recompensaţi cu un bonus de recomandare.

În ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă, practica specializată afirmă că o fluctuaţie rezonabilă a personalului este un standard industrial comun. Rata de fluctuaţie este în sfera de aplicare a ceea ce este considerat normal în companiile de producţie comparabile.

Pentru a recompensa strădaniile şi fidelitatea faţă de companie există o serie largă de beneficii care se aplică majoritatea de la înfiinţare şi o parte au fost dezvoltate pe parcursul anilor.

Amintim dintre acestea: Bonusul de prezenţă, bonusul de calitate, bonusul de eficienţă, sporul de fidelitate, bonusul pentru performanţă individuală, bonusul pentru atingerea obiectivelor individuale, bonusul de recomandare, zi liberă suplimentară plătită de companie pentru prezenţă de 100%, prima de Paşti, prima de vacanţă, prima de Crăciun, prima de 1 iunie, tichete de 8 martie, tichete de masă.

Privitor la pachetele de remunerare, trebuie cunoscut faptul că Leoni Bistriţa face parte încă di anul 2005 din grupul de angajatori din România care a acceptat să participe la studii naţionale de salarizare. Informaţiile statistice colectate de-a lungul anilor arată că poziţionarea Leoni Bistriţa, în ceea ce priveşte pachetele de salarizare, pe categorii de angajaţi, se află la nivelul superior al grilei.

Leoni este un furnizor global de fibre optice şi sisteme de cablu, precum şi servicii conexe pentru sectorul automobilelor şi alte industrii. Leoni dezvoltă şi fabrică produse complexe din punct de vedere tehnic din cabluri single-core auto. Gama de produse Leoni cuprinde, de asemenea, cabluri şi toroane, cabluri standardizate, cabluri speciale şi ansambluri de sisteme de cablu pentru diverse pieţe industriale. Grupul de firme, care este listat pe MDAX german, are mai mult de 79.000 de salariaţi în 32 de ţări şi a generat vânzări consolidate de 4,4 milioane de euro în 2016. În 2017, Leoni aniversează 100 de ani”, ne-au scrisreprezentanţii companiei germane.

Deci, dacă este să luăm exact ceea ce ne-au scris cei de la compania mamă Leoni AG, din Germania, toate sunt bune, frumoase şi roz. Adicătelea, angajatul român nu mai poate de câte sporuri primeşte.

Numai că realitatea arăta altfel, şi e cruntă rău. Atât de cruntă încât angajaţii s-au văzut nevoiţi să protesteze. Dacă cei din Germania ne-a înşiruit nu mai puţin de 16 sporuri şi bonusuri pe care angajaţii le puteau lua, evident în condiţiile în care muncesc la modul serios şi scot produse de calitate şi fără să absenteze nejustificat de la locul de muncă, zilele trecute a ieşit la iveală exact ce „sporuri” primesc. Un spor de performanţă (LPS), tichetele de masă şi cel de fidelitate. Cel puţin nimeni nu a vorbit nimic despre alt sporuri, iar tabelul cu nou grilă de salarizare nu a fost postat pe un afişier în parc, ci pe pagina oficială de Facebook a Leoni Bistriţa.

proteste leoni

Ce se ascunde în spatele „păcii”?

Dar să revenim la proteste. Pe 12 mai, Ovidiu Frenţ,prefectul judeţului, anunţa că a avut o întâlnire cu echipa managerială a celor două fabrici, scopul întâlnirii fiind acela „de a analiza cauzele care au condus la conflictul spontan de muncă, precum şi a posibilităţilor de rezolvare şi de reluare cât mai rapidă a activităţii, în beneficiul angajaţilor şi al angajatorului”.

Numai că printre rânduri se poate citi o teamă din partea autorităţilor judeţene cu privire la posibilitatea ca marele angajator al judeţului, compania Leoni, să-şi ia calabalâcul şi să plece. Este evident că urmările ar fi din cele mai dureroase, însă nici angajaţii nu pot fi pe post de preş de la uşă.

„Astăzi am avut o întâlnire la sediul Leoni Bistriţa cu echipa managerială a celor două fabrici din oraşul nostru, în care lucrează în prezent circa 8.000 de angajaţi, numărul acestora făcând din Leoni cel mai mare angajator local dar şi gestionarul celei mai mari responsabilităţi sociale din judeţul nostru.

Având în vedere protestele de ieri şi de astăzi în urma cărora s-a întrerupt activitatea de producţie, am solicitat în calitate de preşedinte al Comisiei de dialog social o şedinţă de analiză a cauzelor care au condus la această situaţie şi a posibilităţilor de rezolvare a conflictului spontan de muncă. În prealabil am avut ieri şi astăzi o serie de discuţii şi cu liderul sindicatului din cadrul Leoni, dl. Marinel Strungar, care mi-a comunicat evoluţia şi rezultatul negocierilor sindicat-patronat vizând încheierea contractului colectiv de muncă pentru 2017-2018. Astfel, ieri la ora 17 a fost încheiat un protocol iar astăzi urma să fie semnat contractul de muncă în care sunt cuprinse drepturile salariale negociate de cele două părţi, aceste drepturi conţinând creşteri la salariile de încadrare, bonusuri şi tichete de masă, noul pachet salarial fiind comunicat astăzi angajaţilor. Astfel, etapele legale şi procedurale au fost încheiate şi activitatea ar fi trebuit să se desfăşoare fără probleme, protestul declanşat ieri (n.r . – 10 mai) situându-se în afara cadrului legal. Probabil în aceste situaţii se creează impresia că s-ar fi putut obţine mai mult, fără a se evalua consecinţele unui conflict pe termen lung şi eventualitatea ca acesta să conducă la închiderea unei fabrici.

Sunt conştient de faptul că salariile din fabricile Leoni (ca şi din toată România), sunt sub nivelul pretenţiilor şi al aprecierii noastre personale a muncii, dar trăim într-o piaţă liberă în care regula de bază este cea a raportului cerere-ofertă, iar România a atras investitori tocmai prin costul mai mic al muncii în comparaţie cu alte ţări. Ştiu şi că un investitor internaţional va muta fără remuşcări capacităţile de producţie acolo unde ştie că poate realiza calitate şi profit.

Sper totuşi ca încă de mâine ambele părţi, angajaţi şi angajator, să găsească o cale de conciliere şi de reluare a activităţii (m-am oferit să mediez în continuare dialogul dintre părţi), managerul german asigurându-mă că va soluţiona şi solicitările angajaţilor care privesc îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Le mulţumesc pentru deschiderea la dialog liderului sindical, dl. Marinel Strungar (care a obţinut ieri cea mai bună creştere a unui contract de muncă pentru angajaţi de la deschiderea fabricilor de la Bistriţa), precum şi conducerii Leoni: dl. Ralf Singmann – managerul fabricilor de producţie Leoni din Europa (care a venit în România mai devreme pentru rezolvarea problemelor),dl. Daniel Deneş – manager Administrativ şi d-na Alina Mureşan – manager Resurse Umane”, a scris Ovidiu Frenţ pe Facebook.

Vineri, oamenii erau din nou în fabrică la muncă, deşi aşa cum am precizat mai sus nemulţumirile încă persistă. Numai că este foarte probabil că gândul rămânerii fără un loc de muncă a fost mai puternic, fiindcă se pare că asta le-a fost transmis. Liderul de sindicat de altfel confirmă asta într-o declaraţie dată Timponline.

„Din ce ştiu ştiu eu, ieri s-a transmis un mesaj către salariaţi prin care au fost anunţaţi căcine doreşte să colaboreze în continuare cu Leoni vineri este aşteptat la lucru, cine nu, din diferite motive, este liber să îşi caute alt loc de muncă”, a spus Strungari.

Un alt muncitor care a spus acelaşi lucru dar într-o altă formă este Dobrin Moldovan.

„S-a reluat munca, dar cu ameninţări că aduc sârbii în locul nostru. Eu am primit mesaje şi telefoane că ne aşteaptă pe noi schimb 2 că dacă ei nu lucrează nu trimite transport la schimb 2. Trebuie să oprim totul. Noi vrem să muncim, nu vrem scandal. Dacă aduc sârbii trebuie să plătească diurne şi mese. Nu am fost singur, tot Leoni a fost afară. Dar vor să scoată ţap ispăşitor. M-au invitat la discuţii şi apoi am fost ameninţat că voi fi dat afară pentru că pe mine m-a ascultat lumea şi pe ei i-a huiduit. Când am venit de la şedinţă, mi s-a spus că îmi taie o oră şi că o să îmi arate ei”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Dobrin Moldovan, cu o vechime în Leoni de 12 ani şi care luna trecută a încasat un salariu net de 1.228 lei.

 

Salariile mici, efectul tunului de 40 de milioane de euro?

Problemele salariale au venit ca urmare a plecării de la conducerea Leoni Bistriţa a lui Marius Cotor, dat afară după ce în vara anului trecut firma ar  fi suferit o pierdere de circa 40 de milioane de euro în urma unui atac informatic.Se pare că un hacker ar fi pătruns, în prima fază, în serverele informatice de la Leoni şi a studiat în amănunt protocolul de efectuarea a plăţilor, după care a vizat adresa de mail a unui director general din cadrul Leoni Germania, firmă care controlează şi fabricile România. Ce a urmat a fost foarte uşor, directorul financiar Carmen Marica fiind prinsă uşor în plasă, fără să îşi dea seama de escrocherie.

Gurile rele susţin însă că totuşi frauda nu ar fi fost fraudă. Mai mult decât atât, în cererea de chemare în judecată a companiei Leoni formulată de Marius Cotor după ce a fost concediat, acesta spune cu subiect şi predicat: Nu a fost nici un prejudiciu!

LĂSAȚI UN MESAJ