“Godfather”-ul agriculturii clujene
Unul dintre cele mai mari “tunuri” din agricultura care au fost date la Cluj poarta semnatura unui italian. Schema folosita a fost una simpla, dar cu efect. Dupa infiintarea firmei Milbra 2002, italianul Alessandro Spinelli s-a asociat cu un clujean si a bagat in structura actionariatului o alta societate, IMG Romania, al carui patron era tot Spinelli. Dupa ce a concesionat mii de metri patrati de teren agricol de la diferite consilii locale, a aplicat pentru obtinerea subventiilor in agricultura. A primit subventiile, pamantul a ramas nelucrat, iar firmele au intrat in lichidare. “Tunul” dat a fost atat de eficace, incat italianul nu mai e de gasit.
In urma cu cativa ani, una dintre cele mai uzuale metode de obtinere a fondurilor europene erau subventiile acordate de Uniunea Europeana pentru sustinerea agriculturii. Multi afaceristi concesionau teren de la consiliile locale la un pret modic si aplicau pentru obtinerea subventiilor. Schema este insa la limita legii pentru ca, in mod normal, cel care cere subventiile respective trebuie sa fie proprietarul terenului.
Astfel, la Cluj a aparut firma Milbra 2002 infiintata de italianul Alessandro Spinelli care a concesionat peste 1.600 de hectare de teren agricol pentru care a primit subventii. Mai mult, multumita conducerii APIA Cluj, SC Milbra 2002 a primit subventii de peste 260.000 de euro, chiar si dupa ce aceasta societate a intrat in faliment in 2008. Pentru aceasta neregula, cei de la Departamentul de Lupta impotriva Fraudelor investigheaza cazul, dar din motive interne rezultatul anchetei intarzie sa fie facut public.
“Cu exceptia anului 2007 cand Milbra 2002 a inregistrat un rezultat net pozitiv, activitatea sa a fost nerentabila inregistrand pierderi, apogeul fiind inregistrat in primul an cand pierderea inregistrata a fost in cuantum de 768.557 lei”, arata raportul practicianului in insolventa Marius Grecu, care s-a ocupat de lichidarea acestei societati.
Mai mult, cei de la Milbra 2002 au luat utilaje in leasing de circa 700.000 de euro. Ratele nu au mai fost platite, iar o parte dintre utilaje au fost luate inapoi.
O situatie speciala este cea a lui Mihai Tolea, care a avut ghinionul sa faca afaceri cu Spinelli. El i-a imprumutat un tractor italianului, iar cand Milbra a ajuns in lichidare, Finantele clujene au pus sechestru si pe utilajul respectiv, chiar daca el nu era in proprietatea Milbra.
“La Cluj exista o coruptie cum nu s-a vazut in Romania pana si in randul justitiei. Ce sa va zic, acum Spinelli nu ma mai suna el pe mine, ci domnii de la Finante Cluj au ajuns avocatii lui si va dau numarul de telefon al celui de la Finante care ma suna: 0745643517. Au facut acte false si cei de la finante sunt cu el iar Politia Cluj nu face nimic”, spune persoana pagubita. Persoana care raspunde la acest numar de telefon a recunoscut ca lucreaza in cadrul Finantelor Cluj, dar a negat ca ar avea cunostinta de aceasta situatie.
Contract cu el insusi
Un alt contract interesant incheiat de Milbra 2002 inainte de a falimenta este cel cu SC IMG Romania. Interesant este la acest contract ca cele doua societati au un lucru in comun, pe Alessandro Spinelli care a fost patronul ambelor societati. Mai mult, IMG Romania a figurat in structura actionariatului la Milbra cu 10%.
“Contract de prestari servicii nr. 130 din 01.06.2008 incheiat intre SC IMG Romania SRL
Cluj-Napoca, in calitate de prestator si SC Milbra 2002 SRL, in calitate de beneficiar avand
ca obiect exploatare, terasare, umplutura, transportare interna-externa, balastru natural si
nivelare. Contractul s-a incheiat pe o durata de 2 ani, pretul prestatiei fiind de 400.000 lei,
urmand ca acesta sa fie achitat la data efectuarii prestatiei. Contravaloarea serviciilor prestate catre societatea debitoare si neachitate este de 325.175,59 lei, potrivit facturii fiscale nr. 21/16.02.2009, suma fiind inscrisa in tabelul preliminar al creantelor detinute impotriva SC Milbra 2002 SRL”, arata dosarul de insolventa al SC Milbra.
Conform raportului, printre motivele care au dus la falimentul acestei firme se numara si conditiile meteo. “Datorita conditiilor meteo nefavorabile din toamna anului 2007, suprafata de 500 de Ha de porumb a fost recoltata cu foarte mare intarziere, astfel, calitatea porumbului a fost
afectata (sub influenta umiditatii ridicate). Pentru uscarea acestui porumb au fost antrenate costuri suplimentare, costuri care au contribuit la degradarea situatiei societatii. In primavara anului 2008 lucrarile de semanat au fost ingreunate datorita faptului ca, araturile de toamna in anul 2007 nu au fost efectuate, precum si a lipsei de disponibilitati banesti. In anul 2009 subventia de la APIA s-a incasat cu intarziere, astfel ca, societatea nu a dispus de fondurile banesti necesare pentru desfasurarea in conditii normale a activitatii”, arata raportul.
De asemenea, “management defectuos al societatii, datorita gestionarii precare a activelor detinute in patrimoniu, precum si neaplicarea unor masuri menite sa redreseze situatia financiara a firmei. Acestea au condus la accentuarea datoriilor si sporirea gradului de indatorare. Odata cu sporirea gradului de indatorare a crescut si riscul de insolvabilitate al
societatii. Utilizarea ineficienta a resurselor societatii in primul si ultimul an, indicata de faptul ca,
totalul veniturilor inregistrate de societate sunt devansate de totalul cheltuielilor generate de desfasurarea activitatii. In urma analizei ce face obiectul prezentului raport s-au constatat anumite nereguli in contabilitatea SC Milbra 2002 SRL. Astfel, s-a constatat ca exista neconcordante intre datele din bilantul la decembrie 2008 si balanta aferenta, precum si intre datele din listele de inventar si cele din balanta. In ceea ce priveste inventarul de la decembrie 2008, acesta a fost intocmit eronat”, se mai prezinta in document.
Sesizare in asteptare
Unul dintre fostii angajati ai APIA Cluj, Antoniu Poienaru a facut mai plangeri penale in care cerea tragerea la raspundere a persoanelor vinovate si doar inspectorii de la Departamentul de Lupta Antifrauda au deschis un dosar.
“Situatia dosarului RO253951123 (codul unic al societatii Milbra 2002, n.red.) frizeaza penalul intrucat in anul 2009 a intrat sub control judiciar si toti creditorii si-au ridicat utilajele. Va rog sa dispuneti un control privind modul in care firma cu RO253951123 isi poate justifica plata pe 2009 atata timp cat toti creditorii si-au ridicat utilajele. Mentionez ca am instiintat verbal conducerea, in repetate randuri, pe Serban Gheorghe, director coordonator si Ciuca Maria dir. Coord adj., ca voi sesiza Serviciul Antifrauda cu privire la mai multe firme pe care le acopera prin diverse mijloace si care sunt suspectate de fraudarea bugetelor comunitare. De ce s-a permis firmei SC Milbra 2002 SRL sa declare la APIA Cluj in 2010 peste 400 ha de cultura verde, fara sa cultive asa ceva, cum arata si rapoartele noului administrator ca nu s-a cheltuit nimic pentru insamantarea acestei suprafete? Asta se cheama tentativa de frauda la bugetele comunitare”, arata Poienaru intr-o plangere. Dupa ce a atras atentia asupra acestor nereguli, Poienaru a fost dat afara din cadrul APIA Cluj.
Statul si UE platesc cu ochii inchisi
Statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren, pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite. Investitorul cumpara teren de la tarani sau il concesioneaza de la consiliile locale ale primariilor pe preturi de nimic. Spre exemplu, daca esti un bun negociator, in urma cu cativa ani puteai cumpara cu 100 de euro un hectar de teren, acum pretul a mai crescut ajungand la cateva sute. La consiliile locale preturile de concesionare sunt mult mai mici. Cu dovada detinerii acestor terenuri, “investitorul” face o cerere catre APIA in care solicita sa fie subventionat pentru lucrari agricole, iar APIA acorda banii in functie de lucrarile prezentate. Cea mai mica subventie este de circa 80 de euro/hectar, iar doar anul acesta circa 27 de milioane de euro au fost incasate pentru insamantari fictive. Banii provin din Fondul European de Garantare Agricola, iar singura obligatie pentru a primi banii este ca proprietarii sa mentina suprafetele „in bune conditii agricole si de mediu".
Razvan Robu
