Generatia adolescentilor de azi se transformă în categoria de analfabeti functionali de maine

129

Experţii atrag atenţia că, dacă sistemul de predare va fi structurat în continuare doar pe memorare şi nu pe înţelegerea unor fenomene, nu vom reuşi să depăşim faza analfabetismului funcţional. Potrivit raportului, faţă de 2012 România a făcut un salt de 6 puncte în domeniul Ştiinţe pe scala PISA, un salt de 4 puncte la Lectură şi de 10 puncte la Matematică. Cu toate acestea, potrivit experţilor saltul nu este semnificativ şi ar fi o eroare să gândim că am evoluat.

„Saltul acesta de 6 puncte pe scara PISA nu este semnificativ. Grosso modo am putea spune că am făcut un salt, dar suntem în zona de eroare standard. Întrebarea este de ce nu putem produce un salt semnificativ. Este important modul în care se predă? Semnificativ în Ştiinţă nu este numai informaţia, la fel de importante sunt procesele pe care oamenii de ştiinţă le folosesc pentru înţelegerea realităţii. Noi când am propus metoda investigaţiei pentru predarea-învăţarea fizicii, am avut în vedere valoarea mare a acestor procese congnitive.

Fizica vine cu informaţii riguroase, dar accentul nu este pus pe mecanismul prin care se ajunge la aceste informaţii. Elevii trebuie să exerseze aceste procese de analiză, de a pune întrebări, de a emite ipoteze, de a da explicaţii calitative. La noi, procesele de analiză au fost ignorate, din acest motiv se vorbeşte de analfabetism ştiinţific. Modul în care s-a predate ştiinţa nu a dezvoltat abilităţi de raţionare coerentă, ceea ce se evaluează la testările PISA”, a explicat preşedintele Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, Cristian Hatu.

 

Avem nevoie de profesori competenţi Daniela Vişoianu, preşedintele Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, consideră că gândirea critică, înţelegerea unui text nu pot fi atinse dacă profesorii nu sunt bine pregătiţi. Din acest punct de vedere revenim la formarea iniţială a profesorilor, dar şi la pregătirea continuă a acestora, dar şi la investiţia în educaţie. ”Dezvoltarea unei ţări depinde de cât şi cum se investeşte în educaţie. Pentru noi, la Coaliţia pentru Educaţie, investiţia în copii începe prin investiţia în profesori. Cea mai mare reţea de angajaţi din sectorul public ar putea să fie acea infrastructură socială care generează schimbare şi dezvoltare doar dacă profesorii ar fi competenţi, motivaţi, autonomi, respectaţi şi încurajaţi să înveţe. Lucrul cu textul, creativitatea, gândirea critică, raţionamentele logice sunt comportamente dobândite în şcoală doar dacă sunt facilitate de profesori care le practică în mod curent. Cât de săraci suntem ca să nu putem asigura formarea a 1.000 de profesori excepţionali pe an?”, a spus expertul în Educaţie.

 

Testele PISA şi sistemul românesc, lumi paralele

La rândul lui, profesorul Marian Staş, preşedintele Asociaţiei „Clubul Liderii Mileniului Trei” subliniază că rezultatele dezastruoase ale elevilor români la testele PISA confirmă că avem o curriculă învechită, care nu are nicio legătură cu inter şi transdiciplinaritatea sau cu înţelegerea unui fenomen. „Rezultatele probează dificultatea noastră viscerală de a face schimbări de paradigmă. Avem o curriculă neformată. Nu este aplicată, se bazează pe memorare, nu pe înţelegere, care este filosofia testelor PISA. La cum e planul cadru şi curricula, profesorul nu are ce să facă. Curricula formează o cămaşă de forţă, iar un profesor în cămaşă de forţă nu are cum să genereze decât tot o cămaşă de forţă. Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să lucrăm la curriculă. Apoi trebuie să facem programe şcolare care să dea viaţă fiecărei arii şcolare. Abia pe urmă, manuale, profesori”, a explicat profesorul Marian Staş.

Tot în acest sens, expertul în Educaţie Ştefan Vlaston subliniază că anchetele PISA evaluează modul în care elevii de 15 ani pot participa pe deplin la viaţa societăţii moderne, pe când sistemul românesc se opreşte doar la „a învăţa să ştii”. „În Germania, când ţara s-a calificat pe la jumătatea clasamentului PISA, s-a pornit o dezbatere în întreaga societate, timp de doi ani, perioadă în care s-au stabilit cauzele şi s-au propus măsuri de remediere. Există ceva similar la noi în ţară? Nimic. Curriculumul românesc are doar dimensiunea conceptual teoretică, şi aceasta foarte încărcată, şi nu are dimensiunile: aplicativ-practică, interdisciplinară, generatoare de învăţare continuă. Sistemele de educaţie aflate în fruntea clasamentului PISA se bazează pe patru piloni: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună. În România există doar primul pilon: a învăţa să ştii”, scrie Ştefan Vlaston pe blogul Adevărul.

Citeste mai mult: adev.ro/ohryo5

1 COMENTARIU

  1. Actualizarea cunostintelor la profesori, asa numita reciclare ce se facea in comunism, a 3 sau la 5 ani? – in vacante , de la 8 la 20 h cu pauza de masa, invatai de-ti sareau capacele , erai notat , iar la scoala toti colegii stiau ce note ai luat, erai comentat- cu note sub 9 nu aveai dreptul la premii etc , plus dispretul … Asta trebuie facut; si redus numarul paduchilor din inspectorate – care nu fac nimic, decat asteapta cadouri, au oamenii lor, falsfica lucrari, mazilesc scolile si dascalii ce nu contribuie…banii utilizati la altceva

LĂSAȚI UN MESAJ