Fosta şefă a Serviciului Măsuri Specifice din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Găncean Cătălina, a fost deconspirată de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunal pentru luare de mită în formă continuată. Potrivit anchetatorilor, aceasta primea anumite sume de bani sau alimente din partea celor ce apelau la serviciile ei pentru urgentarea alocării de subvenţii. În 2016, Găncean a fost trimisă în judecată pentru luare de mită ,alături de patru bistriţeni acuzaţi de dare de mită. Cei din urmă  au semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, astfel, Tribunalul Bistriţa-Năsăud a condamnat-o pe Găncean Cătălina în 21 martie la doi ani de închisoare cu suspendare.

 

Dai un ban şi stai în faţă

Fosta şefă a Serviciului Măsuri Specifice din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Cătălina Găncean, a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud pentru luare de mită, iar patru fermieri pentru dare de mită.

Potrivit unui comunicat al parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în cursul anului 2014, Cătălina Găncean a primit bani şi produse alimentare, în 10 rânduri, de la opt persoane, pentru primirea şi soluţionarea cu celeritate a unor cereri pentru acordarea de subvenţii pentru deţinătorii de animale.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Virginia Suciu, Simona Maria Pop, Todor Nati şi Kadar Ştefan, toţi crescători de animale, pentru comiterea unor infracţiuni de dare de mită. Ei sunt cei care i-au dat Cătălinei Găncean bani şi produse alimentare, pentru depunerea şi soluţionarea cu celeritate a unor cereri pentru acordarea de subvenţii.

 

Şi-au recunoscut păcatele

La scurt timp după, Todor Nati şi Kadar Ştefan au ajuns la o înţelegere, mergând pe procedura de recunoaştere a vinovăţiei.

Astfel, anul trecut în 15 iunie, Tribunalul Bistriţa a stabilit pentru Kadar pedeapsa de un an şi şapte luni de închisoare cu suspendare.

„Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în dosarul penal nr. 375/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu inculpatul Kadar Ştefan, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită . Condamnă pe inculpatul K.Ş. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei stabilind un termen de supraveghere de 2 ani”, a decis instanţa.

La această pedeapsă, lui Ştefan i s-a adăugat obligaţia de a presta de muncă în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile în cadrul Primăriei Nuşeni sau Beclean.

Todor Nati a primit şi el o pedeapsă identică, doar că în cazul lui munca în folosul comunităţii trebuie efectuată la Parva sau Rebra. Ciudat este că spre deosebire de Kadar, Nati a fost surprins de procurori în patru acte materiale diferite. Mai exact acesta a comis infracţiunea de luare de mită în formă continuată, nefiind vorba de un caz singular.

apia bn_sigla

Interdicţie în APIA şi muncă la biserică

Fosta şefă din APIA BN a încercat pe durata procesului să demonteze acuzaţiile procurorilor. Deşi pe lângă acest dosar, Cătălina Găncean era suspectă în altele două, pedeapsa stabilită în luna martie a acestui an a fost tot cu suspendare.

Pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, Găncean a primit doi ani de închisoare cu suspendare.

În acelaşi timp, instanţa de fond a decis interzicerea acesteia de a mai profesa ca funcţionar public în cadrul APIA şi muncă în folosul comunităţii la Protopopiatul Ortodox Bistriţa sau la primărie.

„Condamnă pe inculpata GănceanCătălina la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin (acesta din urmă vizând interdicţia de a exercita sau îndeplini profesia de care s-a folosit la comiterea infracţiunii, aceea de funcţionar public în cadrul A.P.I.A.) Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată”, a decis judecătorul de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Pe durata termenului de supraveghere,Găncean va respecta măsuri de supraveghere precum semnarea condicii periodic la Serviciul de Probaţiune Bistriţa-Năsăud şi comunicarea oricărei deplasări pe o durată mai mare de cinci zile, ori schimbarea domiciliului.

„Conform art. 93 alin. 2 Cod penal, obligă inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei şi să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bistriţa-Năsăud. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, obligă inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Bistriţa sau la Protopopiatul Ortodox Bistriţa (în parohiile şi bisericile din subordine)” se mai arată în sentinţă.

 

Obişnuită pe picior mare

Reprezentativ este faptul că încă din 1996 Cătălina şi soţul ei Livius Găncean, şi el angajat al APIA BN în funcţia de consilier superior,au o livadă de peste 4.000 de metri pătraţi în Dealul Jelnei. În ultima declaraţie de avere completată în 2016, CătălinaGăncean,în calitate de şef serviciu A.S.M.P., încasa lunar în medie 7.220 de lei. Lucru care la vremea respectivă reprezenta mai mult decât salariul ministrului agriculturii care era fără sporuri şi stimulente de doar 5.361 lei. Domnul Gănceanera retribuit lunar cu doar 1.900 lei, mult sub veniturile salariale ale soţiei, deoarece ocupă postul de simplu consilier asistent.

 

Mere putrede peste tot

Cătălina Găncean nu a fost singurul funcţionar APIA cercetat pentru infracţiuni de corupţie. În acea perioadă, directorul Agenţiei de la Satu Mare a fost săltat şi el de procurorii de la DNA.

El a fost prins în flagrant când lua 3.000 de euro mită pentru a nu dispune controale la culturile de viţă-de-vie ale unui fermier care luase fonduri europene. Este vorba despreViorel Pintea, director la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Satu Mare.

Viorel Pintea, director la APIA Satu Mare, a fost cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea pentru luare de mită în formă continuată

Pintea a cerut de la un fermier, care ulterior l-a denunţat, mită în lunile martie şi mai 2012. Mita cerută, de 2.500 de euro şi apoi de 5.000 de euro, era „pentru a nu dispune controale în legătură cu activităţile agricole desfăşurate de acesta, respectiv la culturile de viţă-de-vie pe care fermierul  le deţinea în judeţul Satu Mare şi pentru care a accesat fonduri europene substanţiale”.

Din sumelor cerute, Viorel Pintea ar fi primit de la fermier 2.500 de euro şi 3.000 de lei.În 22 noiembrie, Viorel Pintea i-ar fi cerut fermierului alţi 3.000 de euro, „pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu, constând în nedispunerea unor controale la activităţile agricole ale denunţătorului, al căror rezultat risca să atragă o răspundere administrativă”.

Viorel Pintea a fost prins în flagrant, după ce a primit de la fermier cei 3.000 de euro ceruţi.

O altă angajată APIA, Marinela Someşan, a fost condamnată în acea perioadă la închisoare pentru fapte similare, după ce a primit mită 600 de lei de la trei persoane, dar şi miere, iaurt şi cafea. Procurorii susţineau la vremea respectivă că Someşan ar fi primit mită în pentru a ajuta la aprobarea punerii în plată şi procesării cererilor de acordare de subvenţii în agricultură.

Femeia a fost găsită vinovată şi condamnată la începutul anului trecut la doi ani şi patru luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.