Frăsincari şi-a pierdut încă o dată funcţia de director! Camera Agricolă transferată

261

Camerele Agricole Judeţene dispar de pe firmament. Nu de tot însă, fiindcă acestea vor exista şi pe mai departe, însă într-o altă formă, ca departamente în cadrul direcţiilor de agricultură judeţene. Aceasta este o decizie pe care Guvernul Cioloş a statuat-o în noiembrie anul trecut prin intermediul HG 860/2016, care vine să completeze legea privind reorganizarea Direcţiilor de agricultură, adoptată în iulie 2016 de Parlament. De fapt un lucru bun, având în vedere că aceste Camere Agricole aveau doi stăpâni: Ministerul Agriculturii, dar şi Consiliul Judeţean. Decizia vine să pună cruce frământărilor prin care a trecut din 2013 încoace această instituţie, pe care Ministerul Agriculturii a vrut-o desfiinţată şi reînfiinţată sub forma unor ONG-uri. O struţo-cămilă, de altfel, neviabilă, sortită eşecului.

 

Începând cu data de 3 ianuarie 2017 Camera Agricolă Judeţeană Bistriţa-Năsăud a fost desfiinţată în baza actelor normative mai sus amintite, fiind de fapt înghiţită, dacă putem spune aşa, de Direcţia Judeţeană de Agricultură Bistriţa-Năsăud cu tot cu patrimoniu şi personalul angajat. Drept urmare, Camera Agricolă, iese din punct de vedere administrativ de sub aripa Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi rămâne doar sub acea a Ministerului Agriculturii, care de altfel i-a asigurat şi până acum fondurile bugetare necesare finanţării.

Un lucru bun, spune Daniel Frăsincari, cel care a condus între 2012 – 2014 Camera Agricolă Bistriţa-Năsăud, şi a revenit în fruntea instituţiei în martie 2016.

„Mie mi se pare o decizie bună. Noi eram, financiar vorbind, sub tutela Ministerului Agriculturii, dar administrativ eram conduşi de Consiliul Judeţean. De acum suntem doar în subordinea ministerului. În rest nu se schimbă nimic, noi vom acorda consultanţă în continuare fermierilor din Bistriţa-Năsăud”, a spus Daniel Frăsincari.

Pe 12 iunie 2013, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea articolului II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Ideea de bază era de a pune ordine în ceea ce priveşte funcţionarea şi atribuţiile camerelor agricole. În toamna anului  2012 a mai existat o tentativă de reorganizare a acestor camere agricole, însă în lipsa unui cadru legal care să lămurească mai ales în subordinea cui vor funcţiona şi mai ales cum vor fi finanţate acestea, totul a fost amânat.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la acea vreme, prin modificarea propusă se dorea asigurarea cadrului organizării şi desfăşurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole şi constituirea camerelor agricole la nivel judeţean şi naţional.

„Măsura a fost luată pentru a îmbunătăţi în primul rând organizarea şi desfăşurarea efectivă a etapelor premergătoare înfiinţării camerelor agricole la nivel judeţean, precum şi deficienţe de ordin normativ care au privit reglementarea statutului, atribuţiilor şi a categoriilor de membri ai viitoarelor camere agricole.

Prin actul normativ recent aprobat au fost definite atribuţiile Camerei Agricole Naţionale şi Camerelor agricole judeţene, astfel încât să fie exercitate în concordanţă cu statutul lor juridic şi dispoziţiile legale aplicabile, a fost clarificat modul de organizare al camerelor agricole la nivelul fiecărui judeţ şi au fost identificate în mod explicit categoriile de membri care pot face parte din camerele agricole judeţene. Camerele agricole care se vor înfiinţa în baza legii vor dobândi statutul de utilitate publică”, se preciza în documentul citat.

 

 

S-a pus carul înaintea boilor

 

În septembrie 2012, alegerile pentru înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene a prins nepregătite autorităţile locale din întreaga ţară.

Norocul, dacă poate fi numit aşa, a fost faptul că la nivel central s-a constatat, în primul rând, că alegerile pentru reprezentanţii fermierilor în Camerele Agricole ar fi avut loc cu puţin timp înainte alegerile parlamentare din  noiembrie 2012. Mai mult decât atât, neclară era şi situaţia cu privire la instituţiile pe lângă care acestea ar fi trebui să funcţioneze. Apoi s-au mai constatat o serie de disfuncţionalităţi din punct de vedere legislativ, motiv pentru care pe 12 iunie 2013 Guvernul a adoptat actul normativ menţionat mai sus. Printre aceste disfuncţionalităţi se numărau asigurarea resurselor financiare necesare care să vină în completarea veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor, dar şi inexistenţa unui statut clar de utilitate publică al acestor camere agricole.

Întrucât modificările aduse Legii 283/2010 în ceea ce priveşte sursele de finanţare ale camerelor agricole nu erau deloc favorabile, exista riscul foarte mare ca aceste viitoare ONG-uri să rămână doar la stadiul de poveste, adică doar pe hârtie. Şi de fapt asta a devenit şi o certitudine în timp scurt.

Potrivit specialiştilor în domeniu, singura sursă reală pentru finanţarea camerelor agricole, potrivit modificări legislative din 2012, ar fi fost asigurată din veniturile din activităţile care decurg din atribuţiile camerelor agricole, precum şi din alte activităţi economice directe. Conform specialiştilor, restul modalităţilor de finanţare erau mai mult decât incerte pentru a asigura supravieţuirea şi implicit funcţionarea acestor camere.

 

În BN au lăsat-o moale

 

Asigurarea resurselor financiare necesare funcţionării camerelor agricole a dat bătăi de cap serioase, cel puţin la nivel de Bistriţa-Năsăud, fapt pentru care administraţia judeţeană nu a turat deloc motoarele pentru da independenţă Camerei Agricole Judeţene, ţinându-se cont de părerile specialiştilor din Bistriţa-Năsăud.

Şi bine a făcut, fiindcă în timp s-a dovedit că decizia luată de Guvernul Ponta în 2012 a fost una total neinspirată. Potrivit lui Daniel Frăsincari, în 10 judeţe s-au produs schimbări în ceea ce priveşte Camerele Agricole, care au devenit „un fel de ONG-uri” fără personalitate juridică şi care au întâmpinat multe greutăţi din punct de vedere financiar.

Acum după noile prevederi, în cadrul Direcţiilor de Agricultură din judeţele respective vor fi reînfiinţate practic Camerele Agricole, iar cele independente vor funcţiona, probabil, în paralel cu acestea.

 

Nu s-a lăsat dat jos cu una cu două

 

Aşa cum precizam mai sus, cel care s-a aflat în fruntea Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud până la ultimele schimbări a fost Daniel Frăsincari, care a purtat din 2014 o adevărată bătălie cu conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud care, în acel an, l-a demis din funcţie.

În 2014, activitatea lui Daniel Frăsincari în fruntea Camerei Agricole aferentă anului anterior a fost evaluată de două ori de vicepreşedintele Alexandru Pugna, şi de fiecare dată a primit note extrem de mici. Prima evaluare a avut loc în luna februarie, pe când Frăsincari se afla în concediu, nota primită fiind 1,98, deci „nesatisfăcător”. Fiindcă nu s-a desfăşurat în condiţii de legalitate, Daniel Frăsincari a contestat raportul şi a obţinut anularea documentului. Nu a scăpat însă definitiv, fiindcă în iulie, conducerea CJ BN a reluat procesul de evaluare, nota acordată directorului Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud fiind identică cu prima – 1,98 şi calificativul „nesatisfăcător”.

Două luni mai târziu, în septembrie Frăsincari a fost demis de la conducere, însă acesta nu şi-a pierdut doar funcţia, ci şi locul de muncă din instituţia respectivă. Până la demitere însă, în august 2014, Daniel Frăsincari a înaintat Consiliului Judeţean o plângere prealabilă în care cerea anularea raportului de evaluare, dar fără succes.

Din acest punct, Frăsincari începe războiul cu Consiliul Judeţean. Într-o primă etapă acţionează în instanţă atât instituţia căreia îi fusese subordonat cât şi pe preşedintele Radu Moldovan, dar şi pe vicepreşedintele Alexandru Pugna, Frăsincari solicitând instanţei anularea raportului de evaluare. A câştigat în februarie 2015, raportul a fost anulat, air conducerea CJ BN era obligată să îl reevalueze pe Frăsincari conform prevederilor legale în domeniu.

Sentinţa nu a fost însă definitivă şi prin urmare a fost atacată în recurs de CJ BN, dar fără succes.

În paralel, Daniel Frăsincari a dat în judecată, în ianuarie 2015, Consiliul Judeţean, de data aceasta el cerând anularea hotărârii prin care aleşii judeţeni votaseră demiterea lui din funcţie. În decembrie, judecătorii Tribunalului BN au pronunţat o sentinţă favorabilă lui Frăsincari.

Evident, CJ BN a mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, însă nici de data aceasta nu a câştigat, instanţa menţinând în întregime sentinţa pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Daniel Frăsincari a fost repus în funcţie în primăvara lui 2016. Acum, odată cu reorganizarea demarată de Ministerul Agriculturii, Frăsincari spune că rămâne ca angajat în cadrul noului departament de Cameră agricolă şi va acorda consultanţă în continuare fermierilor.

LĂSAȚI UN MESAJ