Presa franceză a dezvăluit existenţa unei baze de date ilegale a jandarmeriei în care erau înregistrate persoanele de etnie romă care au fost controlate. Problema este cu atât mai gravă, cu cât Franţa a scăpat ca prin urechile acului de sancţiuni pentru încălcarea tratatului european, după ce a convins Comisia Europeană că este dispusă să îşi schimbe legislaţia pentru a oferi protecţie imigranţilor de expulzările abuzive. În plus, Executivul european este cu ochii pe guvernul de la Paris, subliniind că procedura de infringement este doar suspendată până la îndeplinirea cerinţelor.

Deşi a scăpat de infringement-ul cu care o ameninţa Consiliul Europei pe problema romilor, Franţa nu a îndepărtat complet suspiciunile de discriminare pe bază etnică. România Liberă a atras atenţia asupra unor baze de date pe criterii etnice ale jandarmeriei care nu respectă legislaţia care au fost recent dezvăluite de presa franceză.

Jandarmii ţin evidenţa romilor

Presa franceză a dezvăluit la începutul săptămânii trecute documente care arată practicile ilegale ale jandarmeriei franceze de a elabora o bază de date pe criterii etnice. Cotidianul Le Monde a prezentat recent documente interne ale jandarmeriei în care se face referire la un fişier denumit MENS, o prescurtare de la „Minorităţi etnice nesedentare”, fişier utilizat neoficial de către Oficiul Central de Luptă împotriva Delincvenţei Itinerante, tocmai pentru că era alcătuit pe baze etnice în mod ilegal, conform legilor franceze. Jurnaliştii francezi au publicat o listă electronică în care apar numele şi datele personale a peste 2.000 de romi din statele Europei de Est, cu preponderenţă România, Polonia şi spaţiul ex-iugoslav.
O publicaţie online, Rue89, a prezentat publicului un program informatic care ar fi folosit de jandarmeria franceză pentru a înregistra persoanele de etnie romă. Aceştia sunt fişaţi în principal pe baza etniei, cetăţenia reprezentând un criteriu secund, potrivit publicaţiei. Această practică contravine nu doar legislaţiei franceze, ci şi celei europene. Se pare că acest program a fost folosit încă dinainte de 1990 timp de mai bine de un deceniu, deşi şefii jandarmeriei susţin că astfel de fişiere nu au existat niciodată. Sursele publicaţiei online declară că romii erau înregistraţi încă din anii 80 pe hârtie, mai târziu datele fiind introduse într-un program pe calculator şi că era vorba de toţi romii controlaţi de jandarmerie, chiar dacă aceştia nu au fost vreodată arestaţi sau puşi sub acuzare. În plus, programul informatic era folosit în aşa fel încât datele să fie stocate pe dischete şi nu pe calculatoarele instituţiei.

Franţa se jură că nu discriminează

Franţa a primit un ultimatum pentru a-şi susţine nevinovăţia în ceea ce priveşte bănuielile de tratament discriminatoriu al populaţiei de etnie romă. În răspunsul său, potrivit cotidianului român, Parisul a inclus, la cererea expresă a Comisiei, tabele cu persoane repatriate, pentru a demonstra că romii nu au făcut obiectul unui tratament discriminatoriu. În plus, pentru a-i convinge pe comisarii europeni, francezii au depus eforturi atât la nivel diplomatic, cât şi administrativ, determinând Ministerul de Interne să retragă o circulară în care se vorbea de dezmembrarea taberelor de romi.
Comisarii europeni au hotărât săptămâna trecută să renunţe la deschiderea unei proceduri de încălcare a tratatelor UE împotriva Franţei pentru nerespectarea legislaţiei comunitare la repatrierea romilor şi s-au arătat mulţumiţi de garanţiile acordate de guvernul de la Paris, care s-a angajat să trans¬pună în legislaţia naţio¬na¬lă toate elementele din Directiva 38/2004 privind libera circu¬laţie a cetăţenilor europeni.
“Franţa a făcut ceea ce i s-a cerut de către Comisia Europeană. Aceasta suspendă procedura de infringement decisă de Colegiul comisarilor la 29 septembrie. Comisia Europeană va rămâne atentă şi va veghea ca angajamentele asumate de Franţa să fie în întregime aplicate, în interesul dreptului Uniunii Europene şi al cetăţenilor europeni. Serviciile Comisiei sunt la dispoziţia autorităţilor franceze pentru a le ajuta, astfel încât noua legislaţie să fie implementată rapid şi în plină conformitate cu dreptul Uniunii Europene”, a declarat Comisarul pentru Justiţie al Uniunii Europene, Viviane Reding.
Guvernul fracez a promis Consiliului Europei că până în ianuarie 2011 va include în legislaţia naţională privind imigraţia toate garanţiile procedurale la care au dreptul cetăţenii europeni în cazul în care se decide expulzarea lor. Potrivit Directivei 38/2004, cetăţenii UE care fac obiectul unei proceduri de expulzare pentru depăşirea duratei legale de şedere de 90 de zile nu vor mai putea fi repatriaţi imediat, persoana în cauză trebuie notificată în scris despre o astfel de decizie, motivele pentru care are loc expulzarea, instanţa de judecată unde o poate ataca şi termenul în care poate contesta măsura. Termenul acordat pentru părăsirea teritoriului nu poate fi mai mic de o lună de la data notificării, cu excepţia cazurilor de urgenţă, ce vizează situaţii excepţionale, cum ar fi ameninţări la sănătatea publică sau la securitatea naţională a statului-gazdă, şi care trebuie foarte bine justificate.

Între timp, în Europa…

Reprezentanţi ai celor 47 de ţări membre au adoptat miercuri, la sediul Consiliului Europei, Declaraţia de la Strasbourg, care prevede demersuri clare vizând ameliorarea situaţiei celor aproximativ 12 milioane de romi din Europa, informează Mediafax. Documentul se referă la formarea a peste 400 de mediatori şi 100 de jurişti, cu misiunea de a facilita inserţia economică şi socială a romilor. Autorii acestuia subliniază că participarea activă a romilor este esenţială în vederea inserţiei lor sociale, reprezentată de accesul la educaţie, la sănătate şi la locuinţe.
Comisarul pentru Justiţie al Uniunii Europene a declarat că romii “vor fi una dintre priorităţile preşedinţiei ungare a Uniunii, în primul semestru al lui 2011. Vor avea loc mai multe reuniuni ministeriale şi o mare conferinţă. Vrem o dinamică în creştere, pentru a-i scoate pe romi din situaţia în care se află”, potrivit Mediafax.
România a ridicat obiecţii în momentul votului, sugerând ca responsbilitatea de a integra romii să revină ţărilor-gazdă, dacă aceştia stau în mod legal pe teritoriul respectiv cel puţin trei luni. Într-un final, s-a alăturat consensului, dar cu o “rezervă de interpretare”. Francezii nu au rămas indiferenţi la această reacţie, iar secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche a declarat că “nu trebuie să te dezbari (de romi) în ţările-gazdă. Libera circulaţie nu este libera instalare”, citat de sursa menţionată.

Infringement suspendat, nu retras

Lellouche a fost călcat pe bătături şi de afirmaţiile Comisarului pentru Justiţie, care a ţinut să sublinieze că procedura de infringement contra Franţei nu a fost decât suspendată, şi că aceasta va fi anulată abia atunci când legislaţia franceză va fi efectiv modificată. Reding a afirmat că “guvernul francez şi-a prezentat proiectele de schimbare a legislaţiei sale, recunoscând, astfel, că se afla în infracţiune”. Pierre Lellouche a recunoscut că este dreptul comisiei să ceară explicaţii atunci când are îndoieli privind aplicarea directivelor europene, “dar din momentul în care statul răspunde că nu există nici o infracţiune, trebuie încetat jocul, nu se vorbeşte cu cuvinte precum ultimatum, nu este nevoie de acest gen de vocabular războinic sau insultător în interiorul UE”.
La sfârşitul verii, Franţa a început o campanie extensivă de repatriere a romilor, în mare parte din România şi Bulgaria. Iniţiativa a fost dur criticată de grupurile pentru apărarea drepturilor omului şi a primit un raport extrem de “incomod” din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta critica tonul discursului politic din Franţa legat de problemele de rasă, şi a cerut Franţei să evite trimiterile de romi în ţările de origine, precum şi discursurile politice discriminatoare ce contribuie la alimentarea unui climat de rasism.
Pe atunci se discuta chiar de o eventuală modificare a legislaţiei care să facă expulzarea romilor mai uşoară. Proiectul de lege ar fi făcut posibilă repatrierea în ţările de origine a persoanelor care reprezintă o povară nerezonabilă pentru sistemul de asistenţă socială şi sancţionarea celor care abuzează de dreptul de sejur scurt (maxim 3 luni) pentru a ocoli regulile mai stricte ale sejurului lung. După intervenţia Comisiei Europene, francezii se pot apuca liniştiţi de modificat legi, însă nu în direcţia dorită de ei. Şi dacă au chef, poate de data aceasta le respectă.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.