Forța de muncă, productivitatea și capitalul au suferit pierderi în perioada post-criză, potrivit declarațiilor lui Valentin Lazea

73

România nu poate crește cu 5% pe an pentru că forța de muncă, productivitatea și capitalul au suferit pierderi în perioada post-criză, iar pentru un asemenea ritm de creștere este nevoie de reforme structurale, a declarat, marți, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, la a 8-a Conferință de Management al Riscului de Creditare.

„O să spuneți de ce nu putem crește noi astăzi cu 5% pe an? Ce ne împiedică? Haideți să ne uităm la cei trei factori de producție care intră în componența produsului intern brut. Cei trei factori sunt capitalul, forța de muncă și productivitatea sau așa numita productivitate totală a factorilor. Toți trei factorii post-criză au suferit pierderi, involuții. De pildă factorul capital care ar drept componentă esențială investițiile străine directe…am văzut cum aceste investiții străine directe au scăzut de la 7,3 miliarde euro pe an în perioada 2004-2008 la o medie anuală de 2,5 miliarde euro în perioada 2009-2015. Deci cu 5 miliarde de euro mai puțin anual au intrat în perioada post-criză sau cu 25 de miliarde de euro mai puțin în cinci ani”, a explicat Valentin Lazea, menționând că vorbește în nume personal, conform Agerpres.

Acesta a precizat că forța de muncă nou intrată în câmpul muncii, la împlinirea vârstei de 18 ani, se situa, în medie, la 365.000 oameni anual în perioada 2004-2008, în timp ce în perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250.000 oameni/an, ca urmare a prăbușirii natalității după 1990. În perioada actuală se nasc, pe an, 190.000 de copii.

Lazea a afirmat că productivitatea, al treilea factor de producție, depinde în mod covârșitor de calitatea sistemului educațional. Conform testului internațional PISA, realizat în anul 2012 și efectuat în rândul liceenilor de 15-16 ani în 65 de țări, România ocupa locul 45 la matematică, locul 49 la științe și locul 50 la citire și înțelegerea textului.

„În aceste condiții nu putem vorbi la modul serios de o creștere de 5% stabilă, sustenabilă, fără probleme an de an și zi de zi dacă nu facem ceea ce trebuie să facem. Vestea proastă este că economia nu poate crește sustenabil cu 5% numai pe bază de stimuli monetari, fiscali și salariali. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creștere de 5% dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale care să adreseze exact cei trei factori: capital, forță de muncă, productivitate”, a precizat Lazea.

Potrivit acestuia, ritmul de creștere pe care România și-l poate permite fără a afecta deficitul bugetar, deficitul extern, datoria publică sau inflația este de 3 — 3,5%, conform estimărilor mai multor instituții, printre care BNR, FMI sau Comisia Europeană.

Lazea a explicat că România poate crește cu 5% pe an prin stimuli fiscali și monetari, așa cum se întâmplă acum sau prin realizarea de reforme structurale care să creeze baza pentru o astfel de creștere.

Pe de altă arte, Valentin Lazea a amintit că anul trecut România s-a situat la limita de 3% în ceea ce privește deficitul fiscal, iar anul acesta pe politici neschimbate s-ar ajunge, conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene, la un deficit de 3,5% din PIB.

„3% nu este un optim. 3% este deficitul bugetar la care o economie poate să ajungă în cele mai grele timpuri, adică atunci când economia stagnează sau merge în jos. În mod normal, într-un ciclu economic care are suișuri și coborâșuri deficitul trebuie să fie foarte mic sau chiar zero la sută în timpurile de creștere, cum este acum în România, astfel încât atunci când lucrurile în economie se înrăutățesc să aibă loc să coboare până la un minimum de 3%. Deci 3% nu este un target pe care trebuie să îl îndeplinim an de an și zi de zi pentru că întrebarea este ce o să facem când economia, care acum crește cu 5% pe an, o să decelereze la 0 sau la 1 sau la—2%, unde ne ducem cu deficitul? Lucrul acesta nu se înțelege și nu se vrea să se înțeleagă”, a punctat Lazea.

Potrivit acestuia, România este singura țară care a ajuns la un deficit mic și „a luat-o pe contrasens”. Lazea a menționat faptul că în timp ce toate țările care depășeau limita de 3% au venit în jos cu deficitul și au convers spre valori mai mici, România a luat-o în sens opus astfel încât în anul acesta numai România, Franța și Spania vor avea deficit de peste 3% sau apropiat de 3%.

„Noi zicem că vrem să aderăm la euro, să luăm tot acquis-ul comunitar, valori europene și așa mai departe, dar iată că pe partea de deficit nu se întâmplă acest lucru”, a afirmat Lazea.

În ceea ce privește datoria publică, aceasta pare benignă pentru că datorită creșterii rapide a PIB raportul datorie publică/PIB pare să stagneze sau chiar să o ia în jos, dar acest lucru ar putea induce în eroare deoarece creșterea de acum este înaltă și trebuie gândit ce se va întâmpla când creșterea va decelera. Pe lângă aceasta, nivelul dobânzilor de acum este unul redus.

„La acest capitol macroeconomic stăm bine dar prin politici prociclice riscăm foarte mult să stricăm ceea ce am atins cu destule sacrificii. Țara aceasta a trecut prin niște eforturi deosebite ca să ajungă la acești indicatori”, a adăugat Lazea relatează Stiripesurse.

LĂSAȚI UN MESAJ