Victor-Lucian Ionescu ocupă în prezent funcţia de Prim-vicepreşedinte Coordonator al filialei PNL Diaspora, de asemenea este membru BPN-PNL şi Prim-vicepreşedinte TNL. În interviul de mai jos, veţi afla informaţii despre cum a intrat în viaţa politică, despre alegerea sa de a face parte din Partidul Naţional Liberal, despre problemele şi aşteptările românilor din străinătate, dar şi despre proiectele şi programele pe care le-a iniţiat în sprijinul acestora.
Reporter: Când v-aţi dat seama că vreţi să faceţi politică?
Victor Lucian: Soarta a făcut ca să mă nasc într-o familie cu preocupări sociale şi politice – bunicii mei au fost ţărănişti şi, respectiv, liberali. Aşadar am avut ocazia de a împărtăşi atât preocuparea pentru cei din jur, cât şi mentalitatea ne-comunistă încă de la o vârstă foarte fragedă. În 1997 am ales să mă implic (atât cât putea face un membru al unei organizaţii de elevi) în viaţa politică. La acea vreme erau numai două opţiuni valabile pentru mine, deoarece restul eşichierului era ocupat de PDSR (cum se numea la vremea aceea) sau de alte partide care erau fie născute, fie întreţinute de laboratoarele care l-au creat pe omul politic Ion Iliescu – personaj cu care nu am vrut niciodată să am de-a face.
R: De ce aţi ales să faceţi parte din PNL şi nu din alt partid?
V.L: În primul rând, Partidul Naţional Liberal a fost o prezenţă activă în casa familiei mele şi, pe cale de consecinţă, şi în copilăria mea. Ideile, principiile şi valorile pe care acest partid le propune societăţii sunt, în opinia mea, cele optime pentru a asigura dezvoltarea unei comunităţi sau a unui stat în condiţii de sustenabilitate, libertate de opţiune, egalitate de şanse a tuturor şi, mai presus de orice, garantare de drepturi şi libertăţi individuale – lucru care a lipsit foarte mult acestui popor.
Acest partid este, fără doar şi poate, cel mai prestigios nume rămas activ pe scena politică şi spune una dintre cele mai frumoase poveşti ale istoriei ţării noastre: adică făurirea statului modern român, guvernarea ţării în vremea cea mai înfloritoare a istoriei sale (alternarea guvernelor PNL – PNŢ din perioada interbelică), renaşterea din propria cenuşă la 15 ianuarie 1990, contribuţia la aşezarea României pe traiectoria sa firească (către Vest) din perioada guvernării CDR din 1996 – 2000 sau realizarea boom-ului economic din perioada 2004 – 2008.
Şi în momentul de faţă cred că Partidul Naţional Liberal are cele mai bune soluţii de guvernare a României şi este, în acelaşi timp, forţa politică ce poate garanta cele mai bune relaţii cu partenerii noştri europeni şi nu numai.
R: În momentul de faţă sunteţi prim-vicepreşedinte coordonator PNL Diaspora. Aţi avut ocazia să cunoaşteţi mulţi români din diaspora. Care credeţi că sunt aşteptările lor de la viitorii candidaţi din diaspora?
V.L.: În linii mari, aşteptările românilor din diaspora de la candidaţi au acelaşi fundament precum şi cele ale românilor de acasă: adică vor ca politicienii care îi vor reprezenta să îi asculte, să le preia problemele înspre rezolvare şi să se ocupe de ele. Aici, însă, lucrurile devin mult mai variate şi complicate, deoarece fiecare comunitate românească are specificul şi probleme sale, iar numai în Europa am identificat cinci mari categorii de comunităţi româneşti, iar după Brexit s-a mai adăugat una. Pe de altă parte, mai sunt comunităţile din Federaţia Rusă şi China, din Africa şi Orientul Mijlociu, cele din Coreea, Japonia şi Oceania (inclusiv Australia, unde avem o comunitate numeroasă) şi bineînţeles, cele două Americi (incluzând şi Canada unde, de asemenea se află foarte mulţi români).
R: Care sunt proiectele desfăşurate de dumneavoastră pentru diaspora?
V.L: Încă de la începutul carierei mele politice am interacţionat cu românii din diaspora. Având oportunitatea de a urma stagii de pregătire organizate de către instituţiile europene, dar şi de către instituţii precum Fundaţiile Konrad Adenauer, Hanns Seidel sau institutul Robert Schuman am locuit pentru perioade de timp variate în străinătate. Luând legătura cu comunităţile româneşti am observat că acestea nu erau aproape deloc ascultate la Bucureşti, iar problemele lor erau ignorate aproape cu desăvârşire. Astfel, am decis să încerc să mă implic în ajutorarea românilor de pretutindeni, iar această conduită mi-a ghidat atât cariera profesională, cât şi cea politică.
În domeniul profesional, am activat în componenta de relaţii internaţionale a autorităţii guvernamentale dedicate tineretului – fie că s-a numit ANT, ANST sau MTS – acolo am reuşit să implementez o serie de proiecte şi programe concrete pentru românii din străinătate, precum Concursul Naţional de Proiecte cu componentă internaţională, organizarea de tabere şi workshop-uri pentru tinerii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, programul de evenimente tematice special destinat tinerilor români rezidenţi în fostele teritorii româneşti, precum şi în teritorii străine „Şi eu sunt român”, sau programul de tabere „ARC” destinat tinerilor etnici români din afara graniţelor.
În plan politic, prima mea acţiune concretă dedicată românilor din străinătate a fost acum 15 ani, în 2001, atunci când, împreună cu mai mulţi tineri din organizaţii non-guvernamentale unioniste şi partide politice pro-europene din România şi Republica Moldova, am organizat un miting de protest pentru drepturile românilor din Republica Moldova şi Nordul Bucovinei. În luna ianuarie a anului 2004 am organizat un marş de protest în ceea ce priveşte cererea de implicare a Instituţiilor din România şi din Uniunea Europeană în soluţionarea problemei legate de eliberarea deţinuţilor români aflaţi închişi la Tiraspol.
În cadrul Partidului Naţional Liberal am coordonat Departamentul de Relaţii Internaţionale al Organizaţiei de Tineret (TNL), am făcut parte din Consiliul de Coordonare al PNL Diaspora, aşa cum era definit în Statutul vechiului PNL iar în prezent ocup funcţia de prim vicepreşedinte coordonator al filialei PNL Diaspora. Cu toate acestea, cea mai importantă realizare politică la care mă pot gândi este constituită de sarcina de a coordona pe segment de relaţii internaţionale şi relaţia cu românii de pretutindeni campania electorală a lui Klaus Iohannis, deoarece aceasta a condus la momentul noiembrie 2014, atunci când, prin eforturile noastre conjugate cu dăruirea, tenacitatea şi credinţa în mai bine a majorităţii românilor, am reuşit împreună să dăm ţării primul preşedinte liberal.
Revenind în prezent, două dintre cele mai importante proiecte în care sunt angrenat le reprezintă programul „Suntem români, citim româneşte” prin care, periodic, sunt donate cărţi scrise în limba română şi se înfiinţează biblioteci româneşti în localităţile unde avem comunităţi numeroase – acest program a intrat deja în al treilea an de desfăşurare şi este un real succes – şi programul de schimb de tineri la nivel politic, prin care periodic tineri români sau de origine română implicaţi în politica din alte ţări vin în ţară pentru a face schimb de experienţă şi de bune-practici.
R: Ce părere aveţi despre implicarea românilor din diaspora în politică?
V.L: Implicarea românilor din diaspora în politică este esenţială atât pentru dezvoltarea politicii româneşti pe segmentul diasporei, cât şi pentru elaborarea programului politic românesc adresat românilor din străinătate. În momentul de faţă sunt foarte mulţi români care sunt implicaţi în viaţa politică a ţării unde locuiesc, iar unii dintre ei au ajuns chiar consilieri locali sau chiar primari. În acelaşi timp, implicarea politică a românilor din străinătate ne ajută şi pe noi, enorm deoarece fără participarea lor activă şi legătura constantă pe care aceştia o reprezintă între partidele politice româneşti şi comunităţile de români de peste hotare ne-ar fi mult mai greu să elaborăm programe şi politici care să răspundă nevoilor diasporei. De când sunt responsabil pe segment de diaspora am avut peste 100 de deplasări externe şi vizite de lucru în comunităţile româneşti, dar acestea nu ar fi fost suficiente pentru a crea o platformă – program serioasă dacă nu ar fi existat mijlocirea legăturii dintre ţară şi comunităţile din străinătate, iar această mijlocire este făcută prin românii implicaţi politic.
R:Cât de mult contează opiniile şi iniţiativele politicienilor din afara ţării pentru PNL din România?
V.L: Politicienii români din afara ţării sunt oamenii care cunosc cel mai bine necesităţile comunităţilor în care trăiesc şi sunt în măsură să ofere iniţiative potrivite nevoilor acestora. În acest sens, opiniile şi iniţiativele lor joacă un rol deosebit de important în ceea ce priveşte linia de acţiune politică pentru diaspora.
R: Ce planuri aveţi în ceea ce priveşte cariera dumneavoastră politică?
V.L: Pe termen scurt şi mediu, dacă conducerea partidului va aprecia, doresc să candidez pentru un mandat de deputat de diaspora la alegerile din această toamnă. Cred că experienţa acumulată în cei aproape 20 de ani de acţiune politică, precum şi încrederea de care mă bucur în rândul majorităţii comunităţilor de români din străinătate mă vor ajuta în acest demers. Pe termen mediu nu exclud o revenire într-un executiv liberal, dar în momentul de faţă şi în anii ce urmează vreau să rămân de această parte a baricadei, adică în lumea politică, ocupându-mă de problemele românilor din diaspora.
