Finantatorul din spatele Platforma România 100

125

Ca să înlătur orice urmă de bănuială, articolul de față nu va dezvălui un complot abominabil al vreunui miliardar sinistru. În spiritul adevărului trebuie să încep prin a spune că Platforma România 100 este, probabil, destul de ieftină. Principala sa resursă este cea umană și a venit în urma unei campanii bine țintite de recrutare. Oamenii din România 100 sunt atrași de Dacian Cioloș, de posibilitatea de a lucra cu spirite înrudite și, de ce nu, de posibilitatea de a fi parte din viitorul guvern al dreptei.

Dar nimic nu este pe gratis și, de aceea, este interesant să vedem de unde ar putea veni banii. Cu atât mai mult cu cât România 100 pare să ia în calcul posibilitatea de a deveni partid și asta costă și mai mult, după cum descoperă lunile astea USR.

O primă strategie ar fi strângerea de mici donații, promovată în spațiul public de Valeriu Niculae, fost secretar de stat în Guvernul Cioloș.

„Noi suntem deja vreo 40 care suntem dispuși să cedăm lunar o parte din salariile noastre pentru a finanța idei mai deștepte decât ale noastre. Dacă reușim să fim câteva sute sau câteva mii putem să schimbăm dependentele de tip șobolan politic -jurnalist vuvuzea care au efecte catastrofale de care ne plângem mulți dintre noi. Am zis că merită încercat. Ar trebui să fim minim 200 pentru a face chestia asta funcțională. Se mai băga cineva?”, a scris pe Facebook dl Nicolae.

Această propunere e mai veche decât versiunea curentă a România 100 și, la momentul respectiv, a fost criticată pentru că ar deschide calea finanțării jurnaliștilor în funcție de opiniile lor politice. Dar ideea este interesantă și România 100 are pagină de donații.

Doar că nu prea există organizații naționale în România finanțate preponderent pe donații mici. Dacă România 100 ar fi o asemenea organizație, acesta ar fi un punct de laudă. Și m-aș aștepta ca R100 chiar să se laude cu ea.

[UPDATE: paragrafele de mai sus nu spun că Valeriu Niculae a strâns vreodată bani pentru Dacian Cioloș, cum au perceput unii cititori. Nu știu și nu am urmărit activitatea dlui Niculae. Ceea ce spun eu este ca în ecosistemul tehnocratic el este cel care a promovat public ideea unui ONG susținut prin mici donații.]

A doua strategie ar fi donații de la oamenii de afaceri atrași de programul economic al România 100. Doar că R100 nu are program economic, cel puțin nu în mod public.

O a treia strategie ar fi atragerea de de donații de la oamenii de afaceri din grupul RePatriot, atrași de mesajul discret conservator al lui Dacian Cioloș. Aici este mai mult de povestit.

Punțile dintre RePatriot și Dacian Cioloș

Cel mai important personaj din RePatriot este Marius Bostan, om de afaceri, membru în Guvernul Cioloș și finanțator al site-ului radical de dreapta În Linie Dreaptă. Mai multe organizații din societatea civilă au protestat la numirea dlui Bostan susținând că ILD promovează un discurs discriminator, bazat pe ură. (Disclaimer: Civitas Politics, din care fac parte, este unul din semnatarii protestului). Dintre semnatari a lipsit CRPE, organizația de proveniență a lui Cristian Ghinea, membru în Guvernul Cioloș și apoi promotor al lui Dacian Cioloș în USR.

Dealtfel, Cioloș a susținut personal proiectul RePatriot. Îl vedem mai jos în mijlocul participanților la un eveniment alături, printre alții, de Marius Bostan.

content-image

Dl Bostan a părăsit până la urmă Guvernul Cioloș, dar nu ca urmare a vreunui protest, ci ca să poată urmări un proiect politic pe care nu îl putea urmări ca tehnocrat. Nimic oficial nu s-a mai auzit despre acel proiect.

Din RePatriot face parte și Felix Tătaru, cel care a realizat afișele și campania comună Cioloș-PNL. Surse din partid susțin că oameni de afaceri apropiați de RePatriot au finanțat campania și au impus unele condiții. Soția lui Felix Tătaru este implicată în Coaliția pentru Familie ca semnatară a inițiativei legislative de modificare a constitutiei pentru interzierea expresă a căsătoriilor homosexuale. GMP Advertising, compania dlui Tătaru, este co-autoare a unei campanii a Asociației „Părinți pentru ora de religie”, conform ActiveNews.

Cam în aceeași perioadă în PNL s-a afirmat Hilde Brandl (membră în echipa RePatriot) care este apropiată de Dragoș Anastasiu (manager Eurolines, și el membru RePatriot). Consilierul politic al lui Hilde Brandl în campania electorală a fost George Rîpă, autor ILD. Hilde Brandl face parte acum din grupul România 100.

Puțină ideologie

După cum spuneam, grupul RePatriot ar putea fi atras mai mult de ideologia conservatoare a lui Dacian Cioloș decât de programul său economic.

Atmosfera ideologică ce înconjoară RePatriot este una naționalist-conservatoare cu accente religioase.

ILD se declară apărători ai culturii iudeo-creștine în fața invaziei musulmane. Câțiva membri RePatriot, în frunte cu Marius Bostan au în garderobă papioane tricolore. Proiectul RePatriot însuși are o coloratură … patriotică. Dar și religioasă. RePatriot a organizat Zilele Diasporei, de exemplu, sub patronajul Sfintei Maria. Familia Tătaru susține Coaliția pentru Familie. Cristian Ghinea este văzut uneori ca fiind o voce politică conservatoare (mult mai centristă decât ILD).

Nu toate lucrurile în această zonă sunt coerente. ILD, spre exemplu, susține familia tradițională dar nu susține Coaliția pentru Familie pe care o suspectează de putinism. Dar există un continuum, și acest continuum ajunge până la Dacian Cioloș.

Dl Cioloș a lucrat cu Marius Bostan și cu RePatriot, cu Cristian Ghinea și cu Hilde Barndl. Caracterul său conservator este destul de discret dar real: când s-a lansat pe scena PNL a insistat pe schimbarea interioară în vederea unui bine comun, nu pe libertatea fiecăruia de a-și defini binele propriu. În privința referendumului CpF, Cioloș a fost mai degrabă ezitant, iar România 100 nu are nici o opinie oficială în acest sens, deși înțeleg ca presiuni interne de definire a unei poziții au existat.

Repet ca să nu existe confuzii: între ILD într-un capăt și politicieni precum Ghinea sau Cioloș în celălalt există diferențe fundamentale. Dar tot între ei există un continuum de persoane și organizații care sunt mai mult sau mai puțin radicale în zona de dreapta.

Cum am corespondat cu România 100

Deși am insistat mai mult în articol pe a treia posibilă linie de finanțare, toate trei sunt la fel de interesante ca posibilități deoarece toate trei pot zice ceva despre ce este R100.

Pentru mine, ca absolvent de știință politică, curiozitatea suplimentară sună așa: cine sponsorizează o organizație care nu a are încă o identitate definitivă.

Ca să îmi răspund la aceste întrebări am decis să intru pe ușa din față și să întreb Platforma România 100 de unde primesc bani și câți bani primesc. Le-am scris pe mail și le-am spus politicos că nu îi consider legal obligați să răspundă dar că, uite, în spiritul transparenței, ar putea să ofere aceste informații.

După câteva zile R100 l-a delegat pe Alin Cristian Mituță să îmi răspundă. Repetând, în esență, informații de pe site, acesta mi-a spus că R100 va publica în spiritul transparenței dar într-un viitor neprecizat rapoarte financiare periodice. Am revenit întrebând când vor apărea rapoartele, care va fi periodicitatea și dacă vor răspunde efectiv la curiozitățile mele.

România 100 nu a mai dorit să răspundă la aceste întrebări.

UPDATE (Răspunsul întârziat al România 100): Intenţionăm să publicăm rapoarte semestriale intermediare şi un raport anual complet. Primul raport financiar va fi disponibil până în luna noiembrie (având în vedere că Platformă a fost lansată în luna mai a acestui an).

Dumneavoastră veţi fi cel care va evalua dacă raportul va răspunde întrebărilor la care vă referiţi.

 

LĂSAȚI UN MESAJ