Balastierele fac ravagii pe cursurile râurilor din Bistrița-Năsăud de ani buni. De parcă asta nu era suficient, un ordin de ministru care datează din 2013, de pe vremea Luciei Varga și a Rovanei Plumb, le oferă agenților economici o portiță legislativă să-și facă treaba fără să fie deranjați de instituțiile de control, sub umbrela protectoare a primăriilor.

 

La sfârșitul lunii iunie a anului 2013 Legea Apelor nr 107/1996 este modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 69/2013. Aceasta este urmarea unei note de fundamentare elaborate de două ministere: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Ape Păduri și Piscicultură, conduse la acea vreme de Rovana Plumb și respectiv Lucia Varga.

Ce face mai exact această ordonanță de urgență? Deși pare greu de crezut, această ordonanță de urgență nu face altceva decât să dea mână liberă agenților economici să exploateze ilegal, sub umbrela protectoare a primăriilor.

Practic, această ordonanță de urgență permite primăriilor localităților aflate pe râuri și afluenții acestora să primească gratuit, timp de cinci ani, cantități însemnate de pietriș, nisip și balast.

 

Primăriile au dreptul la 1.000 de mc de balast gratuit anual

„Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public se acordă, în limita cantităților maxime de 5000 de metri cubi pe an, din care 1000 de metri cubi pe an gratuit, autorității administrației publice locale, prin autorizația de gospodărire a apelor. Această autorizație se eliberează anual, gratuit, la cererea consiliilor locale”, spune Ordonanța de Urgență nr. 69/2013.

De parcă nu era suficient, în cazuri de urgență precum viituri, precipitații care distrug sau avariază poduri, drumuri, gospodării sau obiective economice, în scopul refacerii acestora, primăriile mai primesc încă maxim 2000 de metri cubi de balast pe an.

 

OUG 69/2013  = gaură de 12 milioane de lei în bugetul Apelor Române

La data intrării în vigoare a OUG nr. 69/2013, Ziua News a făcut câteva calcule care scot în evidență găurile din buget făcute de această ordonanță dată parcă cu dedicație.

De prevederile acestei ordonanțe beneficiază peste 2600 de comune din întreaga țară, la care se adaugă și câteva zeci bune de orașe și orășele. Apele Române încasează 4,5 lei pentru un cub de agregat mineral, iar la un calcul simplu, dacă se dau anual gratuit 1000 de metri cubi fiecărei primării, Apele Române pierde aproximativ 12 milioane de lei, adică peste 2,5 milioane de euro.

Dacă luăm în calcul și cei 2000 de mc de agregate minerale primite de primării pentru combaterea viiturilor, mai adăugăm o gaură de peste 5,2 milioane de euro în bugetul Apelor Române.

În cinci ani de zile, Apele Române pierd din cauza acestei ordonanțe de urgență între 13 și 26 de milioane de euro.

Care a fost intenția celor două ministrese atunci când au făcut această schimbare legislativă? Răspunsul vă va surprinde cu siguranță: „impactul social va fi unul pozitiv prin asigurarea unui minim de infrastructură, în special în zonele rurale, și creșterea gradului de apărare împotriva riscului la inundații a localităților”, declarau presei la acea dată cele două.

 

OUG gaură pentru buget și mană cerească pentru agenții economici

Este greu de crezut că cele două ministrese care au pus la punct această ordonanță de urgență, pentru care nu au consultat pe nimeni, nici măcar uniunea comunelor din România, nu au știut ce efecte devastatoare va avea și cum va fi folosită de către agenții economici, pentru care este o adevărată mană cerească.

Efectele acesteia sunt simțite din plin și în Bistrița-Năsăud, acest lucru fiind dezvăluit de Ștefan Sângeorzan, președintele Asociației ProSomeș, care veghează asupra Someșului pe o distanță de 100 de kilometri și din care fac parte 26 de primării situate pe cursul apei.

„Agregatele exploatate nimeni nu le cântărește și monitorizează, ocazie cu care primăriile favorizează agenții economici. Agentul economic duce doi metri cubi de balast pe o uliță, iar o lună de zile acel agent economic vinde balastul nefiscalizat, fără nicio problemă. Dacă controlează Apele Române sau Garda de Mediu îi arată o delegație și spune „uite eu duc pentru primărie balast pe ulița cutărică”, dar el duce în interes propriu și face bani mulți, mulți și distruge albiile râurilor. Practic această ordonanță a creat o portiță pentru agenții economici”, explică Ștefan Sângeorzan.

Potrivit lui Ștefan Sângeorzan sunt și câte 5-6 agenți economici într-o singură comună care beneficiază de protecția legală a primăriilor, oferită cu ajutorul acestei ordonanțe de urgență.

„În Feldru sunt 7 agenți economici care fac asta. Să nu mai vorbim de Ilva Mică sau Sângeorz-Băi unde, de asemenea, numărul lor este foarte mare. Nu includ în această oală toate primăriile, am întâlnit și primari care nu vor să facă asta. Primăria Feldru de exemplu este una dintre cele care tolerează ilegal acești agenți economici”, mai spune Ștefan Sângeorzan.

Această „protecție” oferită de primării nu doar că le permite agenților economici să-și facă treaba fără să fie deranjați, ci îi scutesc și de birocrația pe care o implică o autorizație de exploatare și de sume importante de bani. Taxele plătite în primă fază de agenții care exploatează legal ajung undeva la 15.000 de lei, la care se adaugă alte taxări ale cantităților de balast exploatat.

„Această ordonanță este cu dedicație pentru a face rău mediului și bine acestor criminali de mediu care distrug în urma lor tot și fac bani mulți, au cu ce să mituiască, au cu ce să cumpere”, completează Sângeorzan.

Mai mult, acesta spune că în ultimul an a sesizat SGA în legătură cu aceste probleme, iar instituția nu a ridicat niciun deget pentru a le rezolva. Sângeorzan susține că SGA refuză să îi pună la dispoziție și o listă cu agenții economici autorizați care exploatează din albiile Râului Someș.

Toader Hăbălău, directorul SGA Bistrița-Năsăud spune pe de altă parte că nu a primit nicio solicitare din partea Asociației ProSomeș și dacă va primi nu va ezita să răspundă acesteia. Șeful SGA mai precizează faptul că instituția nu are nicio treabă cu firmele subcontractate de către primării să exploateze, ci doar cu primăriile. Acestea sunt și cele care achită taxele aferente la SGA și nu agenții economici.

Cu alte cuvinte, primăriile nu doar că tolerează și favorizează aceste exploatări, ci și le și asumă și plătesc taxele pentru ele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.