Penticostalii Bisericii lui Dumnezeu Nouapostolice, au cumpărat un punct termic în Piaţa Mihai Eminescu, cu scopul amenajării unei clădiri pentru activităţile cultului. Pastorul Ştefan Buhai a pus banii jos şi în numele penticostalilor a luat punctul termic de la SC Ultralex, societate care se ocupă de lichidarea patrimoniului Proditerm.
Imobilul a fost întabulat de urgenţă şi urma planul de amenajare a unei Biserici între blocuri.
Primarul Creţu a mirosit manevra şi blochează iniţiativa fraţilor penticostali refuzând să elibereze certificatul de urbanism.
Reprezentanţii Bisericii Penticostale au dat în judecată Primăria Bistriţa şi dosarul se află pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Iată pe scurt şmenurile din jurul punctului termic din Eminescu
- pentru un MILIARD, Ultralex a vândut cu bună-ştiinţă un punct termic, revendicat de Primăria Bistriţa, pe rol aflându-se o serie de procese în acest sens.
- Penticostalii intabulează imobilul
- Primăria Bistriţa câştigă în instanţă punctul termic din Eminescu, dar acesta apare intabulat pe Comunitatea Cultului Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Nouapostolică.
4. Ultralex are un contract de vânzare beton, pe baza căruia s-a intabulat imobilul fără grevări de sarcini
Cum a avut loc tranzacţia
În 8 iunie 2012, pastorul Ştefan Buhai s-a prezentat la licitaţia nr. 2068 organizată de Ultralex şi a pus un MILIARD banu-jos pentru punctul termic din Eminescu (115.000 lei, mai exact). Petre Vârtic, reprezentantul Ultralex a semnat contractul de vânzare-cumpărare şi toată lumea părea fericită.
Surpriza a fost una de proporţii: la scurtă vreme după tranzacţie, Primăria Bistriţa a obţinut în instanţă majoritatea punctelor termice existente în oraş şi le-a trecut în patrimoniul municipiului.
Când pocăiţii au cerut eliberarea unui certificat de urbanism, primarul Bistriţei le-a transmis să-şi ia gândul, pentru că imobilul din Eminescu este în patrimoniul Bistriţei şi acolo se va amenaja o cantină socială, nicidecum o Biserică Penticostală.
La această oră, punctul termic nr. 28 apare în patrimoniul Bistriţei, dar cultul Penticostal deţine un extras C.F care le atestă dreptul de proprietate asupra imobilului.
Conflictul Creţu vs. penticostalii nou-apostolici s-a mutat în instanţă şi judecătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud se vor pronunţa asupra acestui caz, în dosarul nr.3765/112/2003.
Despre Biserica Penticostală Nouapostolică
Comunitatea Cultului Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Nouapostolică funcţionează în baza autorizaţiei nr. 1532 din 30.11.1992, emisă de Biserica Penticostală, autorizaţie valabilă atâta timp cât sunt respectate prevederile şi statutul cultului şi mărturisirea de credinţă şi poate fi retrasă în caz de abatere.
Cine este Ştefan Buhai?
În 18.04.2004, Adunarea Generală a Comunităţii Penticostale nr.5 din Bistriţa l-a desemnat cu majoritate de voturi pe Ştefan Buhai, ca pastor al comunităţii. De zece ani încoace, pastorul este implicat în problemele tinerilor şi unul din artizanii emisiunii Paşi în Lumină, dar şi a altor evenimente de amploare. Figură marcantă a neo-protestanţilor, Buhai a adresat cuvinte de laudă primarului Creţu şi s-a afişat pe scenă alături de acesta, la mitingurile de Înviere, organizate anual de penticostali.
Bulgăre de aur, la preţ de apartament
Tranzacţia dintre Ştefan Buhai şi Petre Vârtic pare dubioasă, dacă luăm în calcul preţul de nici 25.000 de euro, pentru un imobil în zonă centrală. Chiar dacă arată jalnic, punctul termic a fost cumpărat la un preţ de nimic, dacă luăm în considerare potenţialul, zona în care este amplasat şi suprafaţa acestuia. Infrastructura imobilului exista, urma să aibă loc doar o reamenajare şi o mansardare a punctului termic. Imobilul din Eminescu are 309 metri pătraţi şi a costat 25.000 de euro, vreo 80 de euro pe metru pătrat cumpărat, în zonă centrală a Bistriţei. Spre comparaţie, un apartament în blocurile din vecinătate costă aproximativ 500 de euro pe metru pătrat.
Numai din acest punct de vedere, tranzacţia sună a TUN imobiliar.
Fratele Buhai şi mister Vârtic, persiflaţi de Creţu
Biserica lui Dumnezeu Nouapostolică nr. 5 a solicitat primarului Bistriţei la 23.10.2012 emiterea unui certificat de urbanism “subscrisa urmăreşte renovarea, amenajarea şi etajarea imobilului în vederea desfăşurării normale a activităţii cultului.”
În 15.11.2012, Primăria Bistriţa a comunicat REFUZUL eliberării unui certificate de urbanism, deşi pe extrasul C.F cultul penticostal apare ca fiind proprietari de drept.
În răspunsul oficial anexat la dosar, Primăria Bistriţa spune că: prin sentinţa civilă nr.1995/2011 din dosarul nr. 3154/112/2006 al Tribunalului Bistriţa Năsăud se reţine că punctele termice inclusive P.T nr. 28 (cel din Eminescu) sunt bunuri aparţinând domeniului public şi s-au aflat doar în administrarea fostului RATL şi în concesiunea PRODITERM.
NU faceţi dovada actului de proprietate asupra terenului şi de aceea NU se poate emite certificat de urbanism – a fost răspunsul oficial al primăriei.
Vârtic se jură că tranzacţia a fost pe bune
SC Ultralex ştia de bătălia din instanţă cu Primăria Bistriţa, dar a vândut punctual termic la momentul oportun.
Petre Vârtic, în calitate de lichidator al Proditerm susţine că tranzacţia a fost perfect-legală, lucru consemnat în contractul de vânzare-cumpărare “subsemnatul lichidator consimt în numele şi pentru vânzător, la transmiterea dreptului de proprietate al cumpărătorului asupra bunului înstrăinat. Nu este în litigiu litigiile cu municipiul Bistriţa din dosarele 195/190/2009 la Judecătoria Bistriţa, 195/190 la Tribunalul Bistriţa- Năsăud, 8/133 la Curtea de Apel cluj fiind stinse. Punctul termic NU este grevat de sarcini şi nu s-au constituit drepturi reale în favoarea altor persoane, conform extras C.F. nr 22662/24.07.2012. “
Bătaie cruntă pe punctele termice
După ce Proditerm a acumulat datorii de peste 67 de miliarde lei vechi, în anul 2006 a fost declarat falimentul acestei societăţi. Un an mai târziu, în 2007, Consiliul Local Bistriţa, în calitate de acţionar unic, a decis desfiinţarea sistemului centralizat, din cauza numărului foarte mic al abonaţilor – sub 1.000. Pentru a plăti datoriile restante, lichidatorul Proditerm – Ultralex IPURL – a decis sa revendice punctele termice, dar şi să-i dea în judecată pe bistriţenii care nu şi-au plătit datoriile către societatea de termoficare.
Pentru a recupera datoriile restante, lichidatorul Proditerm – Ultralex IPURL – pe lângă faptul că i-a acţionat în instanţă pe circa 200 dintre foştii abonaţi ai societăţii de termoficare, rău platnici, a decis să aleagă aceeaşi cale şi pentru a intra in proprietatea punctelor termice. Această decizie a fost luată ca urmare a faptului că municipalitatea bistriţeană nu a renunţat la dreptul de proprietate asupra respectivelor imobile.
După şase ani de procese, Primăria câştigă în instanţă 25 de puncte termice
Procesele în instanţă însă au continuat, iar la finele anului trecut Primăria Bistriţa a reuşit să câştige dreptul de proprietate asupra a 25 de puncte termice, care curând vor primi şi anumite destinaţii de utilizare, cu atât mai mult cu cât în 2010, legislativul local a aprobat care ar putea fi acestea. Astfel sunt unele imobile în care ar putea funcţiona săli de sport, un parking supraetajat, centru de sport şi agrement cu bazin de înot, centru social-cantină, ori staţii de pompe.
Creţu e prietenul pocăiţilor şi câştigă voturi din cuibuşorul PDL
Primarul Bistriţei, fiu de preot ortodox e prezent mereu alături de cultele neoprotestante, la marşuri, întruniri pe stadioane şi diverse alte manifestaţii. Pentru interesele minorităţii, Creţu a provocat un imens scandal când a propus transformarea unui teren de sport din zona Decebal în parcare pentru penticostalii ce frecventau biserica din zonă. Chestiunea s-a aplanat, deoarece vecinii au reacţionat, iar penticostalii au refuzat până acum să-şi parcheze maşinile pe terenul de sport. A fost un exerciţiu de forţă al primarului care a întărit simpatia în rândul neo-protestanţilor.
Cu siguranţă la mijloc e vorba de voturi, deoarece penticostalii formează un grup puternic la nivel local şi până acum au tras puternic alături de PDL. Creţu se bucură de popularitate în rândul penticostalilor. Pe care i-a susţinut în toate demersurile. Chestiunea punctului termic a fost ţinută sub preş de administraţia locală şi s-a negociat o aplanare a conflictului în spatele uşilor închise, iar Creţu se afişa de fiecare dată alături de Buhai şi alţi lideri locali ai comunităţii. Într-un final, Biserica lui Dumnezeu Nouapostolică s-a adresat Tribunalului BN, deoarece Creţu refuză să elibereze certificatul de urbanism.
Biserica din Eminescu – un vis al pocăiţilor spulberat de Ovidiu Creţu
În 27 iunie 2013 a avut loc o şedinţă de Consiliu Local, în care s-a stabilit destinaţia punctelor termice din Bistriţa, aflate în proprietatea primăriei.
Fostele puncte termice, împreună cu terenul aferent, fac parte din proprietatea publică a municipiului Bistriţa, fiind înscrise în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public la CAP.X, atestat prin Hotărârea Guvernului României nr. 527/2010.
În anul 2007, prin Hotărârea nr. 227/29.11.2007, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Local al municipiului Bistriţa a stabilit unele măsuri pentru valorificarea spaţiilor situate în fostele puncte termice, fiind aprobate destinaţiile acestora, precum şi modalitatea de valorificare, însă H.C.L. nr. 227/29.11.2007 nu a fost pusă în aplicare din cauza litigiului aflat pe rolul instanţelor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 1955/2011 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, rămasă definitivă şi irevocabilă, a fost soluţionat litigiul cu privire la spaţiile cu destinaţia de puncte termice din municipiul Bistriţa, astfel că 24 de puncte termice au rămas în proprietatea Municipiului Bistriţa.
Având în vedere solicitările înregistrate în vederea închirierii sau concesionării acestor spaţii, precum şi prevederile Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030 şi ale art. 858 din Codul civil, proiectul de hotărâre propune stabilirea destinaţiilor spaţiilor situate în punctele termice, în vederea valorificării acestora. Spaţiile vor avea cu precădere destinaţii cu caracter social, respectiv pentru acţiuni culturale, sociale, educative şi sportive, în folosul cetăţenilor.
În urma dezbaterilor şi a amendamentelor aprobate s-au stabilit următoarele:
– P.T. 3 – Aleea Trandafirilor, va fi amenajat ca sediu al R.A. Ocolul Silvic Bistriţa R.P.L.;
– P.T. 4 – str. Gării, nr. 30, va fi amenajat ca punct de lucru al Poliţiei Locale, respectiv grupuri sanitare;
– P.T. 18 – str. Dumbravei, va fi amenajat ca şi „Casă a O.N.G.-urilor – centru multifuncţional şi spaţii pentru asociaţii şi fundaţii;
– celelalte puncte termice au primit destinaţia de „obiective de interes public”;
– art. 2 din proiectul de hotărâre a fost modificat astfel: „modalitatea de valorificare a spaţiilor situate în punctele termice va fi stabilită ulterior, prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Bistriţa”.
Proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri de valorificare a spaţiilor proprietatea publică a municipiului Bistriţa, situate în punctele termice din municipiu a fost adoptat cu 18 voturi „pentru”.
Combinaţie Creţu – Buhai – Vârtic e destul de dubioasă şi toţi vor să câştige: pocăiţii vor Biserică în Mihai Eminescu, Primăria Bistriţa vrea să rămână cu punctul termic şi să-l transforme în cantină socială, iar Vârtic, reprezentantul Ultralex vrea să rămână cu MILIARDUL.
Judecătoarea Diana Linul are o sarcină grea în a se pronunţa asupra acestui dosar încâlcit, în care sunt implicate personaje cu greutate din Bistriţa.
Cosmin Botezat
