În dimineaţa zilei de 21 iulie soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost exhumaţi, pentru prelevarea probelor ADN care vor dovedi dacă ei sunt într-adevăr îngropaţi în Ghencea Militar. Operaţiunea s-a făcut la cererea soţului Zoiei Ceauşescu, Mircea Oprean.
ADN-ul prelevat din oase va fi comparat cu cel al lui Valentin şi Ion Ceauşescu, fiul, respectiv fratele dictatorului. Dacă se va dovedi că în cele două morminte din cimitirul Ghencea Militar nu se află cu adevărat rămăşiţele celor doi Ceauşeşti, ginerele acestora este hotărât să de Statul român în judecată.

După aproape 21 de ani de la execuţia lor, soţii Nicolaie şi Elena Ceauşescu au fost exhumaţi. În tot acest răstimp, din cauza misterului în care a fost învăluită moartea celor doi dictatori, s-au vehiculat zeci şi zeci de ipoteze şi legende.
Amintirea lui Nicolaie Ceauşescu este în ultimul timp tot mai vie în mintea românilor, cu atât mai mult cu cât criza economică şi financiară şi-a pus amprenta din plin pe viaţa lor şi din această cauză mulţi au rămas fără un loc de muncă şi deci fără o sursă de venit sigură, unii chiar fără un acoperiş deasupra capului.
Exhumarea lui Nicolaie şi Elena Ceauşescu a făcut multă vâlvă în media naţională, subiectul fiind pe larg dezbătut din toate unghiurile posibile. Au fost prezentaţi, printre altele, şi români care îi deplâng dispariţia şi îl regretă amarnic.

Se verifică identitatea

Rămăşiţele pământeşti ale soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost exhumate, miercuri dimineaţă, pentru a fi luate câteva probe pentru testare ADN, singurul fiu al acestora care se mai află în viaţă, Valentin Ceauşescu, dorind să se stabilească dacă acestea sunt ale părinţilor săi, cu atât mai mult cu cât nu exista nici un înscris oficial care să ateste că foştii dictatori au fost înmormântaţi în cimitirul Ghencea. De altfel aceasta a fost şi dorinţă fiicei cuplului Ceauşescu, Zoia, care a decedat în 2006, fără să mai afle adevărul.
După patru ani de procese, Valentin Ceauşescu, singurul fiu rămas în viaţă al cuplului Ceauşescu, a devenit recent, alături de Mircea Oprean, proprietarul mormintelor din Cimitirul Ghencea.

Ani de procese

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în iunie 2008, prin decizie definitivă şi irevocabilă, să oblige Ministerul Apărării să le prezinte lui Valentin Ceauşescu şi lui Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu, dovezi certe care să ateste dacă soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost îngropaţi în cele două locuri din cimitirul Ghencea.
Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2008, la solicitarea Mediafax, Ministerul Apărării arăta că a solicitat înscrisuri sub semnătură privată unor participanţi la înhumarea soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu, înscrisuri care au fost înmânate părţii reclamante. Potrivit dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti, Ministerul Apărării a fost obligat să facă dovada, „prin orice mijloace legale”, că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi în Cimitirul Ghencea.
Mircea Oprean spunea atunci că „familia trebuie să cunoască unde sunt aceştia înhumaţi, pentru a îndeplini datinile creştineşti”. El a mai susţinut atunci că, întrucât de înhumarea soţilor Ceauşescu s-au ocupat cadre militare, iar regulamentul militar prevede ca fiecare acţiune să fie făcută în urma unui ordin scris, este imposibil ca la Ministerul Apărării să nu existe dovezi despre locul unde sunt îngropaţi aceştia.
Pe toată perioada derulării procesului, reprezentanţii Ministerului Apărării şi cei ai Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) au susţinut, în faţa instanţei, că nu deţin niciun document care să ateste că Nicolaie şi Elena sunt îngropaţi la cimitirul Ghencea.

Cereri respinse de instanţele inferioare

Judecătoria sectorului 5 din Capitală a respins, pe 11 aprilie 2007, ca neîntemeiată cererea de deshumare a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi de stabilire a identităţii celor înhumaţi în cimitirul Ghencea . Cererea a fost formulată în anul 2005 de Zoia Ceauşescu, care a decedat un an mai târziu.
În februarie 2008, Tribunalul Bucureşti emite o sentinţă similară.
Soţul Zoiei Ceauşescu, Mircea Oprean, a cerut ca Ministerului Apărării să facă dovada, printr-o expertiză medico-legală, că cele două cadavre înhumate la Ghencea şi indicate printr-o schiţă marcată de ACCU sunt ale cuplului Ceauşescu.
Reprezentantul Ministerului Apărării a spus în faţa instanţei inferioare că nu înţelege de ce această instituţie trebuie să facă dovada identităţii celor doi, deoarece rolul ministerului în evenimentele din decembrie 1989 a fost de acela de executant, iar simpla prezenţă a unor angajaţi ai instituţiei în locurile unde au avut loc evenimente istorice nu atrage responsabilitatea acesteia.
Administraţia Cimitirelor a înmânat instanţei Judecătoriei sectorului 5 doar schiţa amplasamentului locurilor de veci din Cimitirul Ghencea în care se presupune că au fost înmormântaţi soţii Ceauşescu, specificând totodată că nu există documente care să ateste cei doi au fost înmormântaţi în acel loc. Faptul că nu exista nici un document care să ateste cu precizie locul de veci al celor doi a fost confirmat şi de Primăria Generală a Capitalei prin intermediul unui comunicat, remis presei după termenul de la sfârşitul lunii ianuarie 2007.
„La data de 25 decembrie 1989 nu a fost înscris în registrul de înhumări nimic care să ateste înhumarea soţilor Ceauşescu. Nu a fost depus niciun document la Administraţia Cimitirelor”, iar din lipsa înscrisurilor oficiale ACCU „nu poate elibera niciun act care să ateste înhumarea” soţilor Ceauşescu în cimitirul Ghencea, preciza sursa citată în comunicat. De asemenea, ACCU nu putea elibera nici autorizaţie pentru dezgroparea soţilor Ceauşescu până la pronunţarea instanţei.

Oprean: „Până nu se face proba ADN nu am confirmare 100%”

Rămăşiţele pământeşti ale soţilor Ceauşescu au fost exhumate, pe 21 iulie, de o echipă de medici de la Institutul de Medicină Legală din Bucureşti la cererea lui Valentin Ceauşescu şi Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu. Scopul acestui demers a fost prelevarea de probe ADN, prin care să se ateste dacă în cele două morminte din cimitirul Ghencea se află într-adevăr înmormântaţi foştii dictatori.
După exhumare, Mircea Oprean, singurul reprezentant al familiei Ceauşescu prezent la acţiune, a declarat că este foarte posibil ca respectivele rămăşiţe pământeşti să fie ale socrilor săi, cu atât mai mult că recunoscuse printre obiectele de îmbrăcăminte încă bine conservate, şi
centura socrului său. „Primisem şi eu una la fel de la el. Apoi căciula şi alte obiecte auxiliare, care, sigur, ar fi putut fi puse pe oricine. La soacra-mea a recunoscut o verişoara formula dentară şi nişte obiecte – sutienul, portjartierul, ca model de ţesătură”, a declarat Oprean, într-un interviu la Realitatea TV. El a adăugat că acestea sunt indicii care confirmă ipoteza că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi acolo. „După ce am văzut, înclin să cred că sunt ei. Până nu se face proba ADN nu am confirmare 100%”, a precizat Mircea Oprean.
Ginerele soţilor Ceauşescu a mai precizat că medicii legişti i-au spus că procedura de identificare poate dura între trei săptămâni şi şase luni, în funcţie de reuşita reconstituirii ADN-ului. El a anunţat totodată că dacă acest lucru nu va fi posibil în România, familia va apela şi la analize ce pot fi efectuate peste hotare. „Vom merge mai departe, nu numai pentru că sunt părinţii noştri, dar au însemnat ceva în istoria acestei ţări”, a explicat ginerele foştilor dictatori.
În cazul în care cei doi soţi vor fi identificaţi, aceştia vor fi înmormântaţi împreună într-un loc comun şi după regulile creştineşti. Oprean a avertizat însă că, dacă se va dovedi că acolo nu sunt înmormântaţi soţii Ceauşescu, familia va da Statul român în judecată pentru a se stabili adevărul. „Dacă nu sunt ei, vom da toate imaginile pe care le-am înregistrat televiziunilor, altfel nu, pentru că e chestiune de familie. În plus, vom da în judecata Statul român pentru că sunt obligaţi să ne spună unde sunt îngropaţi”, a spus Mircea Oprean.
Dacă rămăşiţele soţilor Ceauşescu au fost suficient de nealterate încât să furnizeze un ADN identificabil, acesta vor trebui comparat cu ADN-ul supravieţuitorilor din familia Ceauşescu. Potrivit unor surse judiciare, probele-martor vor fi prelevate atât de la fiul foştilor dictatori, Valentin Ceauşescu, cât şi de la fratele lui Nicolae Ceauşescu, Ioan (78 de ani). Mai precis, de la cei doi vor fi recoltate mostre de salivă, din care se va extrage ADN-ul, care ulterior va fi comparat cu cel al soţilor Ceauşescu.
Specialiştii în criminalistică spun că este suficient ca ADN-ul părinţilor să fie comparat cu cel al fiului sau fiicei pentru a se stabili fără tăgadă filiaţia şi doar foarte rar, de exemplu când paternitatea nu este certă, sunt prelevate probe şi de la rude colaterale – fraţi sau surori.

„Coletele” au fost pierdute

Suspiciunea că trupurile soţilor Ceauşescu nu ar fi fost înmormântate în cimitirul Ghencea a apărut şi pentru că trupurile celor doi au fost pierdute, apoi uitate mai mult de trei zile la Spitalul Militar, după cum povesteşte Gelu Voican Voiculescu, cel care s-a ocupat direct de înmormântarea foştilor dictatori.
Astfel, se pare că trupurile neînsufleţite ale celor doi Ceauşeşti „au avut parte” de o adevărată aventură, ele fiind rătăcite chiar în noaptea de 25 spre 26 decembrie 1989, când au fost aduse de la Târgovişte la Bucureşti.
„Am aterizat pe Stadionul Ghencea şi elicopteriştii s-au grăbit, văzând că nu mai vine cineva să-i ia. Au lăsat cele două pachete pe zăpadă. Doi militari aflaţi pe Stadionul Ghencea, văzând aceste obiecte, au fost curioşi, au văzut despre ce e vorba şi le-au mutat puţin mai încolo. Când au venit generalul Stănculescu şi cu militarii să ridice cadavrele, înserându-se foarte tare, nu au mai văzut nimic”, a povestit Voiculescu. În acea noapte s-au organizat patrule speciale, sub comanda generalului Victor Atanasie Stănculescu, care au căutat „coletele” prin câmpurile din Ghencea şi prin unităţile militare din acea zonă. Militarii au renunţat la un moment să mai caute cadavrele şi au fost convocaţi cei care participaseră la execuţie. „Bineînţeles că ei s-au speriat îngrozitor că au crezut că vor fi suprimaţi şi când s-au dus la faţa locului, la lumină zilei, au găsit foarte uşor cele două pachete”, a relatat Voiculescu. În cele din urmă, la 12 ore din momentul în care au fost abandonate, cadavrele au fost găsite.
Ulterior, trupurile celor doi dictatori au fost duse la Spitalul Militar, îmbălsămate şi puse în dulapuri frigorifice, dar aventura nu s-a terminat aici. Fiindcă pe 27 decembrie cei care se aflau în fruntea revoluţiei erau mult prea ocupaţi să formeze noul guvern al ţării, au uitat că cei doi dictatori au rămas neîngropaţi. Abia pe 29 decembrie „cineva şi-a adus aminte de asta”, potrivit lui Gelu Voican Voiculescu.
Despre momentul pierderii trupurilor lui Nicolaie şi Elena Ceauşescu a vorbit şi Ion Iliescu. „În noaptea aceea, când s-a întors generalul Stănculescu, la un moment dat au dispărut cele două cadavre. Stănculescu, în mod firesc, intrase în panică. De fapt, cineva le deplasase la un loc mai ferit, după coborârea din elicopter. Şi apoi, maşina cu care el a venit spre MApN a fost lovită de câteva gloanţe”, a spus Ion Iliescu.
În cele din urmă, pe 30 decembrie 1989, Nicolaie şi Elena Ceauşescu au fost înmormântaţi. Gropile în care au fost băgate trupurile dictatorilor au fost săpate pe aleile din Cimitirul Ghencea, iar pe cruci şi în Registrul de înhumări au fost trecute numele altor persoane – Enescu Anca Vasile şi Popa Dan, care potrivit lui Gelui Voican Voiculescu ar fi fost numele unor militari. „Ne-am gândit că aşa era mai bine, pentru ca nu cumva populaţia să-i dezgroape şi să profaneze cadavrele”, a precizat Voican Voiculescu.

Blestemul Saftei Brâncoveanu

Moartea violentă a soţilor Nicolaie şi Elena Ceauşescu a născut multe legende urbane. Una spune că execuţia acestora s-ar datora unui blestem al Saftei Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balş şi soţia Banului Grigore Basarab Brâncoveanu. Safta Brâncoveanu a semnat, pe 28 august 1835, un contract de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Bucureşti, iar pe 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor.
Pentru a marca ctitoria, Safta a comandat o construcţie în marmură, pe care a montat-o pe frontispiciul bisericii şi se spune, printre altele, că semnul conţinea şi un blestem la adresa celui ce ar îndrăzni să se atingă de construcţie.
În 1984 însă, din ordinul lui Ceauşescu, spitalul a fost demolat, din acesta rămânând doar piatra cu blestemul, care se află acum la Universitate, în curtea Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti. Inscripţia conţine la final, potrivit muzeografilor, un blestem care cere Divinităţii ca acela care se va atinge de ctitorie să fie omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. Coincidenţă stranie, în 1989, Ceauşescu a fost împuşcat de cei de un neam cu el chiar de Crăciun.
O altă legendă care circulă de câţiva ani buni încoace este legată de zidul la care au fost împuşcaţi soţii Ceauşescu, în Târgovişte. De 20 de ani, zidul are o pată umedă exact în dreptul unde au fost executaţi cei doi, care, indiferent dacă este vară sau iarnă, nu se usucă. Localnicii spun că zidul e ud din cauza lacrimilor lui Ceauşescu, care nu conteneşte din plâns. Mai mult decât atât, corpul de clădire unde au fost judecaţi cei doi este astăzi gol deşi se află în incinta unei unităţi de jandarmi funcţionale.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.