Rombat şi alte firme din Bistriţa-Năsăud au încasat amenzi în valoare de peste 700.000 de euro de la Consiliul Concurenţei. Toate acestea după ce compania bistriţeană şi-ar fi impus preţurile finale de vânzare ale bateriilor, inclusiv în contractele semnate cu distribuitorii.

Oficial, Rombat a încasat cea mai mare amendă aplicată vreodată vreunei companii din Bistriţa-Năsăud. Zilele trecute, Consiliul Concurenţei a amendat producătorul de baterii cu peste 650.000 de euro, pentru că şi-ar fi impus preţul final de vânzare, prin clauze în contractele semnate cu distribuitorii.

În total 12 firme, un producător şi 11 distribuitori, au fost sancţionate cu amenzi în valoare totală de 3,2 milioane de lei (adică 731.492 de euro).

„În cadrul investigaţiei Consiliul Concurenţei a constatat încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pentru stabilirea preţului de revânzare a produselor în perioada 2008-2013, între producătorul Rombat SA Bistriţa şi distribuitorii săi (Cimszed Impex SRL, Dova Com SRL, Fado Trade SRL, Fast Consignaţie SRL, Genamag SRL, Nelson SRL, Romprioxim Impex SRL, Rubin SRL, SuperSim SRL, Tenet SRL şi Zetas Batrom Impex SRL).

Contractele încheiate între Rombat SA şi distribuitorii, în perioada 2008-2013, prevedeau clauze prin care se stabilea un preţ minim sau fix aplicabil la revânzarea produselor Rombat către vânzătrul final. Prin încheierea acestor înţelegeri, părţile au intenţional să îşi asigure reciproc beneficiul rezultat din vânzarea acumulatorilor auto Rombat, consumatorul final fiind obligat să plătească un preţ mai mare pentru aceste produse”, se arată în comunicatul remis de Consiliul Concurenţei.

Alte trei firme din judeţ au fost amendate

 

Cele mai mari amenzi au fost aplicate producătorului Rombat 2,9 milioane de lei şi distribuitorului Tenet SRL – 71.521 de lei. Culmea, toate cele 12 firme au recunoscut participarea la înţelegerea anticoncurenţială şi au beneficiat de o reducere a amenzii de 30% din nivelul de bază.

Cu sediul social în judeţul nostru, mai exact în Bistriţa este şi Rubin SRL, o firmă înregistrată în 1994, cu 23 de angajaţi. Cifra de afaceri raportată de SRL pentru 2016 trece de 6 milioane de lei, profitul net ajungând la 110.592 de lei.

Din Bistriţa este şi Romprioxim Impex SRL, firmă fondată în 1996, cu 10 angajaţi. Cifra de afaceri raportată pentru 2016 ajunge la 4,5 milioane de lei, iar profitul net la 12.887 de lei.

Zetas Batrom Impex SRL este din oraşul Năsăud şi a fost fondată în 1996. Aceasta are doar 4 angajaţi şi a raportat o cifră de afaceri de mai bine de 6 milioane de lei şi un profit net de 110.351 de lei.

Celelalte firme sancţionate sunt din Cluj, Bucureşti, Bihor, Braşov, Timişoara, Craiova şi Maramureş. Se pare că aceste „înţelegeri” au funcţionat inclusiv după preluarea companiei Rombat de către africanii de la Metair.

 

Rombat se apără, dar şi-a recunoscut vina de ochii lumii pentru reduceri…

 

Într-un comunicat de presă, Rombat se apără şi susţine că ancheta inspectorilor de la Consiliul Concurenţei nu a scos în evidenţă încălcări grave ale legislaţiei.

La finalul informării, compania precizează că şi-a recunoscut vina de ochii lumii, pentru a beneficia de avantajele aduse de asta.

„Rombat face câteva precizări cu privire la sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei societăţii şi distribuitorilor săi:

  1. Investigaţia Consiliului Concurenţei a avut ca obiect îngrijorarea autorităţii cu privire la câteva formulări neclare, ambigue, cuprinse în cadrul contractelor de distribuţie din perioada 2008 – 2013
  2. În practică însă, Rombat nu a urmărit niciodată ca prin contractele încheiate cu distribuitorii săi să fixeze preţurile de revânzare ale acestora, aceştia din urmă având întotdeauna libertatea de a practica propriile politici de preţ.
  3. Consiliul Concurenţei nu a probat în cursul Investigaţiei sale faptul că distribuitorii au aplicat în piaţă o politică de preţ stabilită de Rombat.
  4. În final însă, Rombat şi distribuitorii săi au recunoscut culpa în utilizarea în perioada 2008 – 2013 a clauzelor contractuale neclare, interpretabile, având în vedere faptul că autoritatea de concurenţa poate sancţiona întreprinderile şi pentru încălcări de obiect ale legii (simpla existenţă în contracte, a unor formulări care pot fi interpretate ca practici anticoncurenţiale) – procedura de recunoaştere a faptei aducând o serie de beneficii întreprinderilor investigate ce apelează la aceasta”.

Rombat este principalul producător de baterii din ţara noastră. Pentru anul 2016, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 350 de milioane de lei. Doar profitul net a trecut de 22 de milioane de lei. În acelaşi an, numărul de angajaţi ai producătorului de baterii ajungea la 724.

În anul 2012, Rombat a fost preluat de grupul sud-africat Metair, care deţine 99,42% din acţiunile producătorului. Dezvoltarea liniei şi creşterea capacităţii de producţie de la fabrica din Bistriţa au contribuit la ascensiunea grupului Metair, care a devenit al treilea jucător de pe piaţa de baterii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

După inaugurarea halei de producţie a bateriilor cu sistem start-stop şi frânare regenerativă din 2013, Rombat a continuat investiţiile, mărind de patru ori capacitatea de producţie a unei unităţi din fabrică, după ce a dotat-o cu tehnologie şi echipamente în valoare de 28 de milioane de lei, bani de la Uniunea Europeană şi Guvernul României.

Un alt gigant a atras atenţia Consiliului Concurenţei

Rombat nu este singurul gigant din Bistriţa care a atras atenţia Consiliului Concurenţei în ultimii ani. În toamna anului trecut, inspectorii Consiliului Concurenţei erau cu ochii pe Teraplast, după preluarea Politub, anunţând că evaluează cum s-a făcut această preluare.

Practic, Teraplast a cumpărat un pachet de 49,99% din acţiunile Politub, de la New Socotub Franţa, în condiţiile în care compania bistriţeană deţinea deja un pachet de 50% din acţiunile Politub. În cele din urmă, după mai bine de o lună de analize, Consiliul Concurenţei a avizat această preluare.

Rombat face cateva precizari cu privire la sanctiunile aplicate de Consiliul Concurentei societatii si distribuitorilor sai

  1. Investigatia Consiliului Concurentei a avut ca obiect ingrijorarea autoritatii cu privire la cateva formulari neclare, ambigue, cuprinse in cadrul contractelor de distributie din perioada 2008 – 2013.
  2. In practica insa, Rombat nu a urmarit niciodata ca prin contractele incheiate cu distribuitorii sai sa fixeze preturile de revanzare ale acestora, acestia din urma avand intotdeauna libertatea de a practica propriile politici de pret.
  3. Consiliul Concurentei nu a probat in cursul Investigatiei sale faptul ca distribuitorii au aplicat in piata o politica de pret stabilita de Rombat.
  4. In final insa, Rombat si distribuitorii sai au recunoscut culpa in utilizarea in perioada 2008 – 2013 a clauzelor contractuale neclare, interpretabile, avand in vedere faptul ca autoritatea de concurenta poate sanctiona intreprinderile si pentru incalcari de obiect ale legii (simpla existenta in contracte, a unor formulari care pot fi interpretate ca practici anticoncurentiale) – procedura de recunoastere a faptei aducand o serie de beneficii intreprinderilor investigate ce apeleaza la aceasta.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.