Drumul cu dedicaţie pentru Radu Moldovan s-a surpat la doi ani de la inaugurare

657

Drumul finanţat direct de la Guvern, care duce la casa preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud Radu Moldovan a rezistat doar doi ani. După doi ani de la inaugurare, acesta s-a surpat pe mai bine de 20 de metri. Primarul Ovidiu Creţu pare să dea vina pe un constructor, care a slăbit rezistenţa drumului, cu clădirile ridicate.

 

Minunea a ţinut… doi ani în cazul drumului care duce spre şeful judeţului, Radu Moldovan. Săptămâna trecută, drumul de 2,3 milioane de lei s-a surpat pe o porţiune de 20-30 de metri, fiind impracticabilă o bandă de circulaţie.

Să o luăm cu începutul. La finalul anului 2013, municipalitatea semna un contract pentru asfaltarea mai multor străzi, care formează drumul comunal 8C Bistriţa-Slătiniţa.

Mai exact, drumul comunal 8C are o lungime de doi kilometri şi este compus din străzile: Valea Rusului, Viile cu Pomi, Ulmului şi Gorunului. Culmea, deşi este vorba despre un drum comunal, acesta a fost finanţat direct de la guvern, pe vremea când prim ministru era Victor Ponta. Acesta este probabil singurul drum comunal din judeţ finanţat direct de la centru.

Lucrările la asfaltarea acestui drum au început în 2014 şi au fost finalizate în 2015. Pe licitaţie a pus mâna un abonat la bani publici, Frasinul. Firma abonată la bani publici a venit cu cea mai bună ofertă de preţ, scăzând suma alocată de către municipalitate, de la 2,6 milioane de lei, la 1,8 milioane, fără TVA.

La licitaţia în cauză au participat 6 firme, toate agreate de autorităţile locale şi judeţene, însă a fost câştigată de cine trebuie. Astfel, în afară de Frasinul, au mai participat SC Dimex 2000 Company SRL, SC Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj, Construct Petrom SRL, SC Îndemânarea Prodcom şi firma Consiliului Judeţean SC Lucrări Drumuri şi Poduri S.A. Niciuna dintre aceste societăţi comerciale nu a făcut contestaţie la licitaţia în cauză.

 

Ovidiu Creţu sare în apărarea executantului şi acuză un dezvoltator imobiliar

Când vine vorba despre cine este vinovat pentru această surpare, părerile par să fie împărţite. O parte importantă din locuitorii din zonă spun că executantul lucrărilor de asfaltare a drumului nu şi-a făcut treaba cum trebuie.

Autorităţile locale au găsit, însă, un alt vinovat şi anume un dezvoltator imobiliar, care a ridicat în apropierea şoselei două clădiri cu locuinţe colective. Este vorba despre Daniel Buhai.

Primarul Ovidiu Creţu spune că acesta a săpat sub zidul de protecţie al drumului şi a cauzat surparea. Mai mult, dezvoltatorul imobiliar ar fi intrat cu săpăturile pe domeniul public.

„Cei care au executat cele două case care sunt acolo nu au respectat autorizaţia de construire, au intrat pe domeniul public. De la zidul respectiv, trei metri şi ceva erau proprietatea noastră. Noi l-am amendat (n.r. pe dezvoltatorul imobiliar) şi i-am cerut să facă expertiză şi consolidare. (…) Ceea ce s-a întâmplat acum confirmă faptul că lucrarea nu este în regulă”, a explicat primarul Ovidiu Creţu, în faţa presei, la o zi după incident.

Potrivit acestuia, dezvoltatorul imobiliar a contestat această amendă în instanţă. Edilul este decis să ceară în instanţă dezvoltatorului imobiliar despăgubiri pentru această surpare, dacă inspectorii Inspectoratului de Stat în Construcţii îi vor da dreptate.

 

150 de străzi de pământ încă aşteaptă asfalt

Potrivit inventarului domeniului public, în jur de 150 de străzi din cele 400 pe care le are municipiul Bistriţa sunt de pământ. Lungimea lor totală trece de 70 de kilometri.

Procesul de asfaltare a noilor zone de locuinţe, care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani este unul foarte anevoios. Numărul străzilor asfaltate anual nu trece de 4-5. Şi modul cum sunt alese aceste străzi este o chestiune interesantă.

Se pare că depinde foarte tare cine locuieşte pe străzile respective. O demonstrează realitatea. În anul 2011 a fost asfaltată strada Turnului, pe care întâmplător locuieşte Ioan Găzdac, director executiv în cadrul Primăriei Bistriţa.

A urmat strada Moşilor, pe care are o vilă cochetă tocmai primarul Ovidiu Creţu şi Turnului, unde locuieşte arhitectul şef al oraşului, Monica Pop.

„Ordinea în care sunt realizate străzile ţine în principal de felul în care constructorii gestionează diferitele etape ale acestor intervenţii. Nu cred că dacă ordinea ar fi fost inversă, lucrurile ar sta altfel. Insinuările referitoare la faptul că în zonă locuieşte o angajată a primăriei (n.r. arhitecta şefă Monica Pop) cred că sunt deplasate. Urmând acestă logică înseamnă că, dacă pe fiecare stradă nemodernizată din Bistriţa ar locui un angajat al Primăriei, asta ar presupune să nu mai facem astfel de lucrări”, explica primarul Ovidiu Creţu în urmă cu câţiva ani.

Larionesi se plânge pentru banii pe care îi sparge pentru mai marii judeţului

Larionesi, campion la licitaţii

Frasinul, societatea comercială controlată de Traian Larionesi este una dintre firmele abonate la bani publici. Numai în 2013, Frasinul a pus mâna pe licitaţii cu o valoare totală de 47 de milioane de lei.

Societatea a câştigat licitaţii publice organizate de Primăria Sângeorz-Băi, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, comunele Rebra, Salva, Josenii Bârgăului, Zagra sau Telciu. Pe listă s-au aflat şi Primăria Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Dacă Traian Larionesi a început să se impună în domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, în ultimii ani se pare că s-a reprofilat spre construcţii. Această mişcare a fost puternic susţinută de autorităţile locale şi judeţene, prin intermediul licitaţiilor publice.

Anul acesta, Frasinul a pus mâna pe un contract generos de 8,6 milioane de lei, pentru prelungirea sediului Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi a Judecătoriei Bistriţa. Suma pusă iniţial la bătaie de Compania Naţională de Investiţii a fost de 9,1 milioane de lei, însă a scăzut la 8,6 milioane de lei, în urma licitaţiei.

Potrivit ultimelor raportări financiare, cifra de afaceri înregistrată de Frasinul în anul 2016 a ajuns la 72,2 milioane de lei. În ciuda cifrei de afaceri consistente, profitul net înregistrat a fost destul de consistent. Acesta a ajuns doar la 551.971 de lei. Frasinul avea, în 2016, aproape 300 de angajaţi.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ