Abateri serioase de la normele procedurale penale au existat în dosarul„Vaca nebună”, în care Ioan Bogolin, fostul şi actualul director al DSVSA Bistriţa-Năsăud, a fost anchetat şi ulterior trimis în judecată, alături de Cristian Duicu, fost director al ANSVSA, Nicolae Mirel Pivariu- şef DSVSA Cluj, Ovidiu Airimiţoaie, directorul adjunct al DSVSA Botoşani şi Victor Puşcaş – medic veterinar din judeţul Botoşani. Rechizitoriul în tocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost restituit pentru refacerea probatoriului, în ceea ce priveşte stabilirea clară a obiectului şi limitelor judecăţii.

 

Aşa cum am precizat într-un material publicat de Gazeta de Bistriţa în urmă cu o lună, Ioan Bogolin a revenit în fruntea Direcţiei Sanitar Veterinare şi de Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud (DSVSA BN), după ce în urmă cu aproape doi ani, în toamna lui 2015, în baza unui act administrativ emis de preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) el a fost suspendat din funcţie. Suspendarea i s-a tras din cauza trimiterii sale în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru abuz în funcţie în dosarul „Vaca nebună”.Revenirea în funcţia de şef al DSVSA BN a lui Bogolin se datorează faptului că dosarul penal a fost returnat procurorilor, după ce judecătorul de cameră preliminară a admis sesizările celor inculpaţi în acest dosar cu privire la neregularitatea unor acte de urmărire penală, respectiv a rechizitoriului.

Dosarul a fost instrumentat în prima fază de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, ulterior fiind preluat de Parchetul General ai cărui procurori au întocmit recizitoriul.

 

Excepţii de nelegalitate invocate de inculpaţi în dosar

În faţa judecătorului de cameră preliminară, cei cinci inculpaţi din dosar au ridicat excepţii de nelegalitate ale actelor întocmite de procuror.

Astfel, Cristian Duicu a solicitat judecătorului să constate neregularitatea actului de sesizare a instanţei, din cauza imposibilităţii stabilirii a obiectului şi limita judecăţii. De asemenea, fostul director general al ANSVSA a solicitat instanţei să constate încălcarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte efectuarea unor acte de urmărire penală şi de administrare a unor probe în cursul urmăririi penale – nelegalitatea administrării unor probe şi nelegalitatea unor acte de urmărire penală.

Prin urmare, Duicu a formulat excepţie cu privire la neregularitatea actului de sesizare a instanţei, prin care a solicitat ca prin încheierea pe care o va pronunţa, cauza să fie restituită la Parchet, „întrucât actul de sesizare a instanţei nu realizează o descriere a faptelor” ce i se impută, astfel încât „să releve elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute” în sarcina sa şi „să respecte cerinţele unei informări detaliate a acuzaţiilor aduse, aspecte care conduc la imposibilitatea stabilirii obiectului judecăţii”.

Şi ceilalţi inculpaţi, inclusiv Ioan Bogolin, au invocat în faţa judecătorului de cameră preliminară excepţii similare, care din punctul lor de vedere ar duce la neregularitatea rechizitoriului întocmit de procurori, a ordonanţei procurorului de punere în mişcare a urmăririi penale.

În final, judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea relativă a rechizitoriului prin excepţiile invocate de inculpaţi, dar şi nulitatea relativă a ordonanţei procurorului de punere în mişcare a urmăririi penale.

Conform deciziei instanţei din februarie 2016, procurorii au avut un termen de 5 zile să remedieze neregularităţile constatate.

tribunalul-bistrita

Procurorii nu au mişcat, instanţa le-a restituit cauza spre refacere

Neregularităţile din rechizitoriul prin care cei Duicu, Bogolin, Pivariu, Airimiţoaie, şi Puşcaş au fost trimişi în judecată, nu au fost remediate însă în termenul prevăzut de lege, astfel că în noiembrie 2016 s-a ajuns la faza a doua din camera preliminară, când instanţa a concluzionat, încă o dată, că rechizitoriul este lovit de nulitate parţială, însă de data aceasta s-a decis ca dosarul să fie restituit procurorilor. Practic de aici încolo, anchetatorii sunt nevoiţi să refacă probatoriul, conform indicaţiilor instanţei de judecată şi, evident, în baza textelor de lege.

Dar să vedem ce spune judecătorul de cameră preliminară cu privire la excepţiile invocate de cei cinci inculpaţi.

Astfel, instanţa remarcă faptul că, deşi inculpaţii au fost trimişi în judecatăsub aspectul săvârşirii unor infracţiuni în formă continuată „nu se indică în concret numărul de acte materiale comise de fiecare inculpat, data săvârşirii, atribuţiile de serviciu încălcate în privinţa fiecărui act material, prejudiciul produs sau consecinţa fiecărui act material în parte, forma de săvârşire, modalitatea normativă, etc. toate acestea fiind de natură a aduce o încălcare a dreptului de apărare”, conform normelor legale în materie, „precum şi o încălcare a dreptului la un proces echitabil”, conform normelor CEDO.

„Pornind de la constatarea menţionată mai sus, judecătorul remarcă faptul că actul de acuzare nu cuprinde în mod clar nici faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, şi nici încadrarea juridică în accepţiunea art. 328 alin 1, toate acestea ducând la imposibilitatea fixării limitelor judecăţii.

Cercetarea judecătorească are ca obiect administrarea de mijloace de probă pentru aflarea adevărului în cauză, şi pentru lămurirea instanţei de judecată, dar ci toate acestea instanţa nu poate potrivit noului Cod de procedură penală să procedeze la reorganizarea cadrului procesual, fie prin extinderea acţiunii penale, fie prin recalificarea faptei, iar raţiunea pentru acest lucru este tocmai crearea unui cadru procesual clar de natură a nu aduce atingere dreptului la apărare al unui inculpat. Instanţa nu poate să suplinească lipsuri ale urmăririi penale sau ale actului de acuzare, limitele judecăţii (atât faptice cât şi personale) fiind fixate doar prin actul de acuzare ca atribut al procurorului. În aceste condiţii absenţa fixării unui cadru procesual clar, prin indicarea corectă şi detaliată a acuzării, nu numai că duce la imposibilitatea identificării limitelor judecăţii (…), dar duce în mod inevitabil la încălcarea flagrantă a dreptului la apărare în componenta dreptului la informare şi nu numai (inculpatul poate să invoce că nu a avut timpul necesar pregătirii apărării de exemplu), dar şi la dreptul unui proces echitabil în accepţiunea art. 6 paragraf 1 CEDO. Consecinţa firească a unor astfel de încălcări este nulitatea relativă a actului de acuzare conform art. 282 alin. 1 Cod de procedură penal. (…)

În actul de acuzare se menţionează care sunt atribuţiile de serviciu încălcate de către inculpaţi, acestea fiind descrise pe larg în partea introductivă a actului de acuzare (…), însă nu se clarifică care anume este prejudiciul cauzat de către activitatea infracţională a inculpaţilor, sau eventual vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane. Totodată nu se indică persoana care a suferit paguba sau vătămarea în accepţiunea art. 297 alin. 1 Cod penal, indicându-se în mod vag că s-a adus o atingere intereselor României. Judecătorul apreciază că în speţă se impune a se clarifica acest aspect, şi anume cine este persoana fizică sau juridică care a suferit paguba sau vătămarea (…), aceste aspect ţinând de asemenea de exercitarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor (…).

Inculpaţii (…) sunt acuzaţi de comiterea unor infracţiuni de instigare la fals intelectual. În actul de acuzare se menţionează care sunt actele presupus falsificate, dar nu se menţionează de fiecare dată cine anume a falsificat acele acte, la ce date, cum au fost folosite acele acte şi ce consecinţe juridice au produs acestea. (…)”, sunt câteva din precizările instanţei.

Avându-se în vedere faptul că excepţiile invocate de inculpaţi au fost în majoritate acceptate de instanţa de cameră preliminară încă din prima etapă, procurorii având la dispoziţie 5 zile de remediere a neregularităţilor nu au procedat la acest lucru, în cea de a doua etapă judecătorul a decis că rechizitoriul este lovit de nulitate relativă în ceea ce priveşte imposibilităţii stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii.

PICCJ

Ce scriu procurorii în rechizitoriu

Conform anchetatorilor, Cristian Duicu i-ar fi determinat pe Ioan Bogolin şi Nicolae Pivariu „să consemneze aspecte nereale în cuprinsul rapoartelor întocmite la nivelul DSVSA BN şi DSVSA Cluj privind stabilirea trasabilităţii celor 16 animale sacrificate fără documente la data de 30.04..2014, respectiv de a solicita în scris DSVSA Botoşani, DSVSA Bistriţa Năsăud, DSVSA Cluj şi IDSA să ia măsurile necesare pentru punerea în acord a documentelor cu concluziile acestor rapoarte”. Pe acest motiv, Duicu a fost acuzat de procurori de fals intelectual.

Nu este singura acuzaţie care i se aduce acestuia, ci şi de cea de abuz în serviciu în formă continuată, fiindcă în calitate de director general al ANSVSA şi de delegat permanent al României la OIE (Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor), având ca atribuţii coordonarea, îndrumarea şi monitorizarea activităţii direcţiilor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene a solicitat lui Ioan Bogolin şi Nicolae Pivariu să finalizeze anchetele la nivelul instituţiilor pe care le conduceau la nivel judeţean „cu concluzii în sensul identificării bovinei depistată pozitiv la testul ESB, ca având vârsta de peste 11 ani”.

În octombrie 2014, Duicu a transmis OIE faptul că ancheta a fost finalizată şi, pe baza anchetei efectuată de ANSVSA împreună cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, s-a stabilit că bovina identificată cu ESB are codul de identificare (…), vârsta de peste 132 luni şi a aparţinut lui Pastor Ioan din localitatea Bădeşti, judeţul Cluj, deşi cunoştea imposibilitatea identificării cu certitudine a bovinei, afectând în acest fel interesele României”.

Ioan Bogolin a fost şi el acuzat de instigare la fals intelectual în formă continuată, abuz în serviciu în formă continuată, dar şi de participaţie improprie la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în calitate de director al DSVSA BN, Bogolin a solicitat în scris personalului de la laboratorul de specialitate al Direcţiei modificarea datelor din tabelul cu probele de creier de bovine trimise pentru diagnosticul ESB. Fiind solicitarea şefului, personalul laboratorului a întocmit un nou buletin de analiză. Noul buletin de analiză a fost transmis mai departe la ANSVSA, deşi Bogolin era conştient de faptul că datele respective erau nereale. În plus, în adresa transmisă la centru, şeful DSVSA BN „a făcut aprecieri cu privire la identitatea bovinei depistată cu ESB”.

Nicolae Pivariu, şef al DSVSA Cluj la data comiterii faptelor, l-a ajutat la greu pe Ioan Bogolin pentru a pune de acord datele înregistrate în Bistriţa-Năsăud cu cele din Cluj, conform procurorilor.

„(…) cunoscând caracterul nereal al concluziilor acestora (n. r. – DSVSA BN) a solicitat angajaţilor DSVSA Cluj luarea măsurilor necesare punerii în acord a documentelor cu concluziile rapoartelor întocmite (…), deşi cunoştea că aceste concluzii nu sunt conforme realităţii”, susţin anchetatorii.

Ba mai mult decât atât, Pivariu l-ar fi determinat, la începutul lunii octombrie 2014, pe un angajat al IPJ BN „lucrător de poliţie judiciară” să întocmească o adresă, „conţinând date neconforme cu realitatea, comunicată DSVSA Bistriţa-Năsăud, prin care a făcut aprecieri la identitatea bovinei depistată cu ESB”.

Ovidiu Airimiţoaie, director adjunct al DSVSA Botoşani la data faptelor, dar cu un background solid ţinând cont de faptul că acesta fusese secretar general al ANSVSA BN atât timp cât PNL a fost aliat cu PSD în USL, este acuzat de procurori de instigare la fals intelectual şi abuz în serviciu.

Airimiţoaie, „având printre atribuţii organizarea, coordonarea şi controlarea în mod direct a activităţii Serviciului de Sănătate şi Bunăstare a Animalelor, Monitorizare Boli, ce cuprinde şi Compartimentul Verificare şi Control TRACES, a solicitat personalului direcţiei anularea unor date înregistrate în Baza de date SNIIA, aceştia conformându-se şi anulând, la data de 3.10.2014, înregistrarea făcută la 12.04.2014”. Era vorba de înregistrarea bovinei care s-a dovedit infestată cu ESB şi care a fost tăiată în abatorul unei anumite societăţi comerciale.

Cel de-al cincilea inculpat în dosar este un medic veterinar din Botoşani – Victor Puşcaş – care, potrivit procurorilor ar fi întocmit documente ce conţineau date nereale, respectiv certificate sanitar-veterinare şi documente de mişcare. Acesta a fost acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi abuz în serviciu.

1 COMENTARIU

  1. De regula, cand cineva vrea sa „scape ” pe „altcineva „… ( fara sa ma refer strict la obiect… ) atunci, se intocmesc niste acte prosual-penale, in mod voit cu ” deficiente” prin care din start se creaza o „portitza” de „scapare ” … pentru ca in acest moment, magistratii, nu sunt trasi la raspundere pentru abuzurile ori neglijentele comise in timpul exercitarii sarcinilor de serviciu, ascunzandu-se in spatele „inamovibilitatii” … care cred ca se aplica deopotriva , tuturor magistratilor ( judecatori si procurori ) …
    Interesant ca pentru politisti si jandarmi ( care fac parte din sistemul judiciar al statului, dar nu sunt magistrati ) , acest principiu SE APLICA ( de tragere la raspunedere penala, contraventionala , materiala si disciplinara ) … si cand „gresesc” … imediat „sar” procurorii pe ei …ca uliul pe gaina ” … si-i baga la zdup, fara prea multe probe materiale si testimoniale…
    Foarte interesant…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.