Dosarul mitei cu plăcinte! Acuzaţiile aduse de procurori doctorului Dinică se evaporă încet-încet

736

Dosarul mitei în plăcinte în care este inculpate medical Gheorghe Dinică trenează în instant de aproape doi ani. În faţa judecătorilor, procurorii nu pot să dovedească faptul că Dinică ar fi luat mită, fie ea şi sub formă de plăcinte, dar nici că medical i-ar fi anunţat pe unii dintre administratorii firmelor de panificaţie sau din industria alimentară despre controalele care urmau să fie efectuate la sediul acestora de reprezentanţii DSVSA BN.

Singurul punct în care doctorul Gheorghe Dinică ar putea fi taxat este folosirea ambulanţei în scop personal, fiind vorba mai precis de actele false pe care le-ar fi încheiat în ziua respectivă pentru justificare.Numai că şi în acest caz, Serviciul Judeţean de Ambulanţă care s-a constituit parte civilă pentru daunele aduse de doctorul Dinică, daune care se cifrează la „astronomica” sumă de 167 de lei, a renunţat la pretenţii întrucât pagubele au fost plătite.


Într-un articol anterior, arătam că niciunul dintre martorii audiaţi până în acel moment, aproximativ 40 la număr, nu au recunoscut că l-ar fi mituit în vreun fel pe angajatul DSVSA BN.

De atunci încoace au mai fost audiaţi câţiva martori, parte din aceştia fiind cei propuşi de apărare, persoane care îl cunosc pe doctorul Dinică de ani de zile şi care nu au avut vreun cuvânt rău împotriva acestuia. Vom reţine însă declaraţiile martorilor acuzării, care practic demontează cam tot ceea ce se susţine în rechizitoriu.

 

În faţa anchetatorilor, Păştean a semnat declaraţia fără să o citească

Una dintre declaraţii este cea dată în faţa instanţei de Flaviu Păştene, a cărui soţie deţine o plăcintărie în Bistriţa, şi care ar fi fost printre cei pe care doctorul Dinică i-ar fi pus în gardă cu privire la controalele care urmau să fie efectuate la sediul firmei.

Păştene arată în declaraţia dată în faţa instanţei că soţia sa deţine plăcintăria încă din 2008, perioadă în care Gheorghe Dinică era şef la DSVSA Bistriţa. Omul fusese plecat în străinătate, iar plăcintăria cu pricina, deşi avea actele necesare în regulă, nu funcţiona. Astfel că, împreună cu soţia s-au dus la sediul DSVSA unde, pe o uşă, au văzut şi numele lui Gheorghe Dinică.Păştene şi Dinică se cunoşteau cu mult înainte, de pe vremea în care ambii au fost angajaţii Penitenciarului Bistriţa, primul fiind ofiţer. Astfel, soţii Păştene şi-au permis să îl contacteze de Gheorghe Dinică pentru a-i cere sfatul în privinţa bunei funcţionări a plăcintăriei.

„Acesta ne-a dat toate indicaţiile referitoare la ce anume trebuia să conţină spaţiul destinat plăcintăriei, vestiare, magazie, malaxor, întreg fluxul tehnologic. De asemenea, ne-a îndrumat cu privire la aparatura necesară, malaxor, frigider, cuptoare. În ceea ce priveşte convorbirea telefonică despre care s-a făcut vorbire de către organele de urmărire penală vreau să subliniez că hârtiuţele despre care se face vorbire sunt analizele medicale cu privire la care d-l doctor mi-a atras atenţia să le am în regulă. De fapt de fiecare dată mă întreba cu hârtiuţele cum stai referindu-se la acele analize. Mai trecea şi pe la noi şi mai stăteam la o discuţie..

Precizeze că despre controalele care se făceau din cadrul instituţiei sale nu am fost anunţat niciodată nici eu nici soţia mea cu precizarea că soţia mea nu avea nr. de telefon al dr. Dinică”, a declarat Păştene în faţa judecătorilor.

În declaraţia dată în faţa anchetatorilor de Păştene apare însă altceva cu privire la atenţionările pe care doctorul Dinică le-ar fi făcut cu privire la controalele care urmau să vină de la DSVSA la plăcintărie. În acest punct însă, Păştene susţine în faţa instanţei că nu a citit integral textul scris de poliţişti cu ocazia audierii sale, însă a semnat.

„Citindu-mi-se ultimele 3 aliniate din declaraţia (…), arăt că eu nu am declarat în sensul că m-ar fi anunţat inculpatul că o să vină cineva în control. Recunosc semnătura mea (…). Ştiu că mi s-a spus să citesc declaraţia de către organul de poliţie dar nu îmi aduc aminte să o fi citit integral dar arăt că nu este real să fi fost anunţat despre acest control. În apreciez pe dr. Dinică ca medic, nu cred că ar fi recurs la aceste fapte. Apreciez că şi dacă aş fi fost anunţat despre ziua controlului nu aveam ce remedia deoarece dacă nu eram la zi cu analizele medicale şi mergeam în aceeaşi zi să duc analize medicale la Sanepid pentru rezultate dura 5 zile”, a spus Flaviu Păştene.

 

Anunţată de controale fiindcă locuia în altă localitate

O altă declaraţie care demontează ceea ce susţin procurorii în sensul în care doctorul Dinică ar fi anunţat controalele DSVSA BN, este cea a Lăcrimioarei Mînecan din Lechinţa, care preluase o brutărie din Arcalia în administrare. Femeia arată că echipe de control ale DSVSA BN au fost de câteva ori în control la brutăria pe care o administrează, însă ea nu a fost prezentă având domiciliul în altă localitate.

„Motiv pentru care când s-au mai prezentat ulterior organele de control ne-au apelat pentru a fi prezenţi la punctul de lucru şi pentru a înmâna nişte documente. Nr de telefon l-a aflat de la o angajată”, a declarat Mînecan în faţa instanţei, aceasta precizând că nu era de fiecare anunţată cu privire la controale.

„Controalele se făceau de către organele respective cam la 3 luni. Cred că inculpatul a fost la noi în control, cred că de vreo 3 ori dar nu pot preciza exact, nu venea singur ci însoţit. Cel care ne apela când erau controale era doar d-l doctor. Nu mi s-au aplicat sancţiuni în urma controalelor care se efectuau. Dl. doctor nu mi-a solicitat niciodată vreun anume folos material sau bănesc în urma controalelor efectuate sau pentru apelurile ce le făcea şi nici eu nu i-am oferit ceva.

Întrebată fiind de procuror dacă a fost anunţată efectiv doar despre control sau i s-a comunicat şi ce anume viza controlul, femeia a precizat: „Doar eram anunţaţi despre control şi nu despre în ce consta în concret verificarea”.

De asemenea, apărătorul lui Gheorghe Dinică a întrebat-o dacă doctorul a anunţat-o telefonic de fiecare dată când urma să meargă în control, în condiţiile în care acesta a făcut verificări la brutăria din Arcalia în trei rânduri.

„Cred că m-a sunat o singură dată d-l Dinică, nu de fiecare dată când venea în control şi o dată l-am apelat eu pentru că trebuia să mă prezint la DSVSA şi nu ştiam locaţia”, a precizat Lăcrimioara Mînecan.

 

Declaraţii care îi sunt împotrivă

Aşa cum precizam mai sus, singurele acuzaţii ale procurorilor care ar sta în picioare sunt folosirea ambulanţei în scop personal de către doctorul Dinică, la începutul anului 2015, motiv pentru care a întocmit în fals acte pentru a justifica utilizarea maşinii, şi o tentativă de folosire a acesteia, câteva luni mai târziu. Aceste fapte sunt confirmate de doi martori.

Conform procurorilor, doctorul Dinică, «fiind de serviciu la „Urgenţe”, a sfătuit-o pe Ilişca Guti din Slătiniţa să apeleze 112 să spună că o doare capul sau stomacul pentru a se deplasa cu echipajul de ambulanţă pentru a-şi rezolva o problemă personală». Se pare că respectiva problemă personală era preluarea slăninii de porc pe care Dinică o dusese la afumătoarea femeii cu ceva timp înainte.

„În 2015 şi anterior am lucrat ca şi angajată la societatea fiului meu (…), societatea având ca obiect de activitate fabricarea pastelor făinoase. L-a cunoscut pe dl. dr. Dinică prin prisma atribuţiilor de serviciu venind în control la firma fiului meu.

În concret nu am apelat niciodată la dr. Dinică să-mi acorde vreun sprijin prin prisma atribuţiilor de serviciu, însă prin luna decembrie 2015, mă aflam în curtea locuinţei când acesta a venit în control la societatea la care şi eu lucram deoarece chiar atunci tăiasem porcul, a durat până când m-am spălat şi am deschis atelierul de paste făinoase, fiul meu administratorul societăţii nu se afla atunci acasă. Cu acea ocazie cred că a văzut că afumam carnea în afumătoarea proprietate personală. După controlul efectuat, la câteva zile inculpatul m-a sunat şi m-a întrebat dacă poate să-şi afume o jumătate de porc în afumătoarea mea, eu fiind de acord cu acest lucru. Ţin minte că în decembrie 2015, inculpatul a adus carnea, dată pe care o reţin pentru că aveam o onomastică în familie. În decembrie 2015 în concret dl. dr. Dinică şi-a luat carnea adusă la afumat rămânând doar slănina pe care a ridicat-o în februarie, ianuarie 2016. Revin şi arăt că în concret, carnea s-a adus în 2014 şi s-a ridicat în 2014 iar slănina s-a ridicat în ianuarie-februarie 2015.

În înţelegere cu inculpatul pentru a-şi ridica slănina am apelat serviciul 112 şi am anunţat că mă simt rău, cu toate că am ezitat cu privire la această solicitare, inculpatul mi-a dat asigurări că nu se întâmplă nimici că el se va prezenta la domiciliul meu ceea ce s-a şi întâmplat. Practic eu i-am înmânat inculpatului o plasă în care se afla slănina lui. (…) Nu mi-a administrat tratament medicamentos decât mi-a luat datele din buletin, parcă mi-a luat tensiunea spunând că tot dacă este acolo să-mi ia tensiunea, dar injecţie nu mi-a administrat”, a declarat Ilişca Guti în faţa instanţei.

După acest episod, în iunie 2015, doctorul Dinică a mai avut se pare o tentativă de a merge cu maşina de la Ambulanţă la domiciliul unei persoane din Livezile care avea nevoie de sfatul său pe linie de Siguranţa alimentelor. Persoana respectivă este Viorel Biro, fost primar al comunei Livezile.

„În concret, ştiu că la un moment dat organele de control de la DSVSA s-au prezentat la brutăria a cărei administrator este fiica mea în loc. Livezile, deoarece nu a fost găsit nimeni acasă s-a lăsat o înştiinţare unde s-au indicat mai multe numere de telefon. Am sunat întâmplător la unul din acele numere care era al domnului Dinică Gheorghe şi are mi-a comunicat că se impune a se face un proiect cu privire la brutăria pe care o deţineam şi că poate el să îmi arate cum să fac, respectiv să îmi dea detalii despre modul de întocmire a acelui proiect. După o anumită perioadă de timp m-a sunat că se poate deplasa până la mine că este de serviciu urmând ca pentru deplasare să apelez 112. Eu am refuzat acest lucru spunându-i că am trei maşini cu care aş putea să îl aduc la sediul societăţii, dar deplasarea nu s-a mai făcut pentru că inculpatul era de serviciu, eu refuzând să dau curs solicitării inculpatului, altceva nu s-a mai întâmplat. În concret eu nu îl cunosc pe doctorul Dinică. Nu mai reţin în concret ce trebuia să spun când solicitam 112, dar în concret apelam ca să se deplaseze un echipaj de salvare.

Deoarece sunt 2 ani de când  mi s-a solicitat de către inculpat să procedez în modalitatea în care am declarat nu mai reţin ce mi s-a spus să arăt la telefon, decât sunând la 112 urma ca inculpatul să se prezinte la domiciliul meu, oricum a fost demult în aprecierea mea şi în prezent nu mai deţin acea brutărie.

Întrebat fiind expres de apărătorul inculpatului arăt că am deţinut şi anterior o altă brutărie în aceeaşi locaţie, dar am devenit primar şi am închis brutăria. Ulterior am deschis o alta modernizată, pe numele fiicei mele. La momentul când am avut controlul DSVSA brutăria era cea nouă, modernizată. În concret doar trebuiafăcut un proiect după ceea ce a zis inculpatul, dar nu am purtat discuţii cu inculpatul despre modernizarea brutăriei şi modificarea normelor de funcţionare. În concret, nu pot să mă exprim dacă mai ea necesar vreun aviz sau alte modificări de proiect din moment ce era autorizat, poate mai trebuia vreun act despre care eu nu am ştiut. După acea discuţie brutăria a mai funcţionat vreo două luni, am închis brutăria pentru că aveam cam 17 controale pe an ceea ce mi s-a părea exagerat”, a declarat Biro în faţa instanţei.

audieri parchet

Acuzaţiile procurorilor

Dosarul a fost instrumentat de procurorul Felix Coman de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Gheorghe Dinică a intrat în vizorul oamenilor legii din cauza unor controale efectuate de aceştia la o societate comercială – SC Dany & Cos SRL, al cărui administrator – Vasile Duca – era suspectat de infracţiuni de evaziune fiscală. Necazul lui Dinică a pornit se pare din cauză că acesta „a picat” pe o interceptare a telefonului lui Duca, moment în care angajatul DSVSA BN l-ar fi anunţat pe omul de afaceri că urmează să fie controlat de oamenii legii.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorul Felix Coman, cel care a instrumentat dosarul, doctorul Gheorghe Dinică a făcut pe binefăcătorul unor administratori de societăţi comerciale sau al unor persoane fizice autorizate de prin 2013. Pe lista anchetatorilor figurează nume de pe piaţa producătorilor de produse de panificaţie binecunoscute în judeţ, precum SC Bachiş SRL, SC Gama SRL, SC Auto-Valmar SRL, pe care Gheorghe Dinică, în calitate de angajat al DSVSA BN, i-a anunţat despre iminentele controale care urmau să aibă loc. Nu sunt doar aceste nume pe listă, fiindcă aceasta este mult mai lungă.

De pe urma „binefacerilor”, Dinică ar fi beneficiat de diverse sume de bani, nu foarte mari, şi de produse de panificaţie sau alimentare.

Angajatul DSVSA BN este acuzat de:

  • luare de mită,constând în faptul că în calitate de consilier superior în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, cu atribuţiuni de control, în perioada 2011-2015, în mai multe rânduri (în 41 ocazii), a pretins şi a primit sume de bani şi diverse produse, pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu vizând efectuarea de controale inopinate, anunţând în prealabil verificările şi neluând măsuri de sancţionare;
  • folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau foloase,constând în faptul ca în aceeaşi calitate, în perioada 2011-2015, în mai multe rânduri (în 15 ocazii), a transmis reprezentanţilor societăţilor comerciale unde urmau a fi efectuate controalele, informaţii, favorizând remedierea unor eventuale deficiente;
  • abuz în serviciu,constând în faptul căîn calitate de medic la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Bistriţa-Năsăud, la data de 05.02.2015, a folosit ambulanţa în interes personal, cauzând un prejudiciu de 167 lei;
  • fals intelectual,constând în faptul că în aceleaşi împrejurări, a încheiat acte necorespunzătoare adevărului, pentru a justifica folosirea ambulanţei în interes personal;
  • tentative la abuz în serviciu,constând în faptul că în aceeaşi calitate, în aceeaşi perioadă, a încercat să folosească, cu o altă ocazie, ambulanţa în interes personal.

LĂSAȚI UN MESAJ