Dosarul lui Emil Nistor, în al patrulea an pe rolul instanţei! Inculpaţii cer aplicarea legii mai favorabile

694

Dosarul lui Emil Nistor, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din Bistriţa-Năsăud, mai ales prin complexul turistic Poiana Zânelor din comuna Şanţ, a împlinit deja trei ani de când se află pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud. Între timp, la dosar s-a adăugat şi expertiza grafologică, care atestă câte adeverinţe au fost semnate de omul de afaceri, iar unii dintre inculpaţi cer aplicarea legii mai favorabile.

 

Timp de aproape 4 ani, dosarul în care este inculpat Emil Nistor alături de încă alte 17 persoane, a fost anchetat de procurorii DNA Cluj cu privire la obţinerea, în perioada 2005 – 2008, în baza a circa aproape 100 de contracte de credite bancare, majoritatea pe numele altor persoane, a nu mai puţin de 5 milioane de lei şi peste 300.000 de euro, bani pe care i-ar fi folosit pentru firmele pe care le conducea în fapt sau prin interpuşi. Creditele au fost însă obţinute în baza unor documente false, susţin procurorii.

Dosarul în care Emil Nistor a fost trimis în judecată de procurorii DNA este unul foarte stufos, şi este pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud din ianuarie 2014. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, dar şi al noului Cod de Procedură Penală, dosarul a fost trimis în cameră preliminară pentru a fi verificate legalitatea actelor care au stat la baza urmăririi penale şi a întocmirii rechizitoriului. Practic, judecata pe fond a acestui dosar a început undeva pe la finele lunii septembrie 2014.

De menţionat că din dosarul penal în care Emil Nistor a fost anchetat cu privire obţinerea creditelor bancare în baza unor adeverinţe false, a fost disjunsă o altă cauză penală în care acesta este cercetat alături de alte şase persoane, tot cu privire la obţinerea de credite bancare.

Emil Nistor a mai fost trimis în judecată, în 2011, de procurorii DIICOT, pentru fapte similare, împrumuturi luate de la CEC BANK în 2006. După 5 ani de procese însă, Nistor a scăpat cu o condamnare de 3 de închisoare cu suspendare.

Fiindcă dosarul penalconţine drept probe, printre altele, şi multe adeverinţe de venit, care au fost folosite la dosarele de credit de angajaţii lui Nistor pentru obţinerea împrumuturilor, documente despre care anchetatorii presupun că au fost semnate de omul de afaceri, acesta a cerut efectuarea unei expertize grafoscopice.

Astfel, au fost analizate 24 de adeverinţe de salariu şi una de venit, emise de Eliada Consulting SRL, Bistriţa Aurie SRL, Poiana Zînii SRL şi Someş Holz SRL, în perioada 2005 – 2008, documente care se presupune că ar fi fost semnate de Emil Nistor.

Expertiza a fost efectuată de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj, din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, laborator acreditat pentru expertiza criminalistică a scrisului.

Experţii au avut la dispoziţie alte câteva zeci de documente indicate ca având semnături necontestate ale lui Emil Nistor. În final experţii au ajuns la concluzia că şase dintre semnături ar fi fost executate de Emil Nistor, alte trei au fost doar probabil îi aparţin acestuia, restul de 13 semnături nu au fost executate de omul de afaceri.

O expertiză grafoscopică a solicitat şi Maftei Porcius, inculpat şi el în acest dosar, însă instanţa i-a respins cererea. Acesta însă a contestat în apel, iar în aprilie Curtea de Apel Cluj va decide dacă va admite sau nu contestaţia acestuia.

Pe de altă parte, majoritatea inculpaţilor din dosar au cerut instanţei aplicarea legii mai favorabil, conform principiilor de drept penal, în condiţiile în care limitele de pedeapsă, potrivit noilor reglementări sunt mai reduse cu privire la infracţiunile de care sunt acuzaţi. În acest context, directorii băncilor de la care s-au luat creditele, dar şi consilierii bancari de la aceste instituţii, inculpaţi în dosar, au învederat instanţei şi faptul că în rechizitoriul procurorilor nu a fost reţinut un aspect, şi anume faptul că aceştia nu au calitatea de funcţionari publici, ci de funcţionari care au prestat un serviciu de interes public, băncile având acţionariat privat.

În acest dosar, Emil Nistor este acuzat de procurorii DNA Cluj de iniţiere de grup infracţional organizat, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, complicitate la înşelăciune în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. El a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte 17 persoane, printre care se află şi 3 directori de bănci, dosarul aflându-se pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

DNA: 61 de inculpaţi, condamnaţi definitiv în dosare de corupţie, în februarie

Martorii care au fost audiaţi de instanţă până acum au arătat în faţa judecătorilor cum au ajuns titulari ai creditelor bancare, fără să ştie nici măcar ce sume „împrumută”.

Din declaraţiile oamenilor reiese faptul că Nistor şi acoliţii săi au profitat de faptul că majoritatea angajaţilor săi erau oameni simpli… care nu-şi puteau refuza patronul ce le-a oferit un loc de muncă. Locuri de muncă plătite cu bani puţini, de cele mai multe ori cu minimul pe economie din acea perioadă, atât cât oamenii să-şi ducă traiul de pe o zi pe alta, majoritatea angajaţilor luând în mână câte 350-450 lei. În schimb în adeverinţele depuse la dosarele de credit, oamenii figurau cu salarii brute de peste 2.000 lei.

Conform procurorilor DNA, în perioada iunie 2005 – februarie 2008, Emil Nistor, prin intermediul a 89 de persoane interpuse, majoritatea angajaţi la SC BISTRIŢA AURIE SRL, ELIADA CONSULTING SRL, POIANA NARCISELOR SRL, SOMEŞ HOLZ SRL şi POIANA ZÎNII SRL, „administrate de drept şi/sau în fapt de către acesta, a obţinut, pe baza unor documente ce atestau venituri salariale nereale, un număr de 98 de credite în valoare totală de 5.003.700 lei şi 306.300 euro de la Banca Comercială Română (BCR) – Agenţia Rodna, Agenţia Tihuţa şi Sucursala Năsăud şi de la UniCredit Ţiriac Bank, profitând de relaţiile pe care şi le-a construit în timp datorită raporturilor pe care societăţile comerciale administrate de acesta le-a avut cu societăţile bancare”.

Pentru a putea reuşi să obţină creditele, omul de afaceri a apelat la directorii unităţilor bancare mai sus amintite – Vasile Moldovan, Ioana Moroşan, Maria Terchilă şi Dorina Jakab – „pe care i-a instigat să acorde, cu încălcarea cu ştiinţă a normelor de creditare, credite mai multor persoane fizice, însă în interesul acestuia”, mai arată procurorii în rechizitoriu.

În tot acest proces de obţinere a creditelor în baza unor adeverinţe false de venituri, conform anchetatorilor, au fost implicaţi şi o serie de consilieri bancari, care şi ei, cu ştiinţă, ar fi acceptat să întocmească dosarele de credit fără a respecta normele de creditare în vigoare la acea dată.

LĂSAȚI UN MESAJ