Dosarul IPJ Gate: Martorii sunt favorabili inculpaţilor! Instanţa a cerut completarea rechizitoriului

Dosarul IPJ Gate, în care sunt inculpaţi Ioan Ovidiu Mureşan – fostul şef al IPJ BN, Roberto Hasnăş – fostul şef al Serviciului Rutier Bistriţa-Năsăud, precum şi Leon Cloşcă – fostul comandant al Poliţiei Năsăud, este la faza audierilor de martori. Cei trei au fost trimişi în judecată cu exact trei ani în urmă, pe data de 16 februarie 2015. Primele audieri în acest dosar au început aproximativ un an mai târziu, pe 19 ianuarie 2016, inculpaţii fiind primii care au dat declaraţii în faţa instanţei. La ultimele două termene care au avut loc din declaraţiile martorilor reiese că lucrurile stau cam pe dos în raport cu cele consemnate de procurorii DNA în rechizitoriu. În plus, o solicitare a instanţei către DNA a inflamat spiritele, avocaţii celor inculpaţi considerând că s-au depăşit anumite limite procesuale.

Martorii care au fost prezenţi la ultimele două termene în faţa instanţei de la Tribunalul Maramureş au răspuns la întrebări care i-au vizat atât pe Mureşan, Hasnăş şi Cloşcă, dar şi pe ceilalţi inculpaţi din dosar, respectiv Viorel Sîngeorzan, Mihai Manciu, Paul Cîrcu, cât şi pe Dumitru Bîgiu. Ne vom opri asupra celor mai relevante, însă ideea principală este că majoritatea răspunsurilor vin să demonteze acuzaţiile DNA.

Iugan susţine că nu a intervenit pe lângă Cloşcă pentru Bora

Astfel, în rechizitoriu se arată la un moment dat faptul că Leon Cloşcă şi-ar fi creat legături de prietenie cu patronul MIS Grup Emil Iugan, de la care ar fi beneficiat de diferite cantităţi de material lemnos în septembrie 2014. Potrivit DNA, pe acest motiv Cloşcă ar fi intervenit aproximativ o lună mai târziu la poliţistul Mihai Manciu, care activa la Biroul Rutier din cadrul Poliţiei Năsăud, pentru a nu-l sancţiona pe un angajat de-al lui Iugan, care încălcase regimul circulaţiei pe când se afla la volan, pe raza comunei Salva. Dup ce s-ar fi rezolvat problema, Cloşcă l-ar fi contactat pe Iugan ca să îi transmită că „Îi vreme bună la Năsăud. Nu-i înnorat”.

Procurorii arată că atunci când l-ar fi audiat în timpul anchetei pe Emil Iugan, acesta nu ar fi spus adevărul.

„Iniţial, în cuprinsul declaraţiei, acesta a făcut afirmaţii mincinoase, pretinzând că l-a sunat pe Cloşcă Leon Anton, deoarece a «crezut» că angajatul său Bora Virgil a fost implicat într-un accident. Martorul a pretins că i-ar fi spus inculpatului că «am o maşină implicată într-un accident şi l-am rugat să se intereseze despre ce este vorba şi să mă anunţe», însă inculpatul nu l-a mai sunat după aceea.

Ulterior, după ce i-au fost prezentate notele de redare ale convorbirilor telefonice purtate la data de 28.20.2014, Iugan Emil a recunoscut că, de fapt, l-a sunat pe inculpatul Cloşcă Leon Anton pentru că Bora Virgil fusese oprit de lucrătorii de poliţie, în localitatea Salva, pentru depăşirea vitezei legale.

După această intervenţie, la scurt timp, inculpatul l-a sunat pe Iugan Emil şi i-s spus că «nu sunt probleme deosebite».

În realitate, Bora Virgil a săvârşit două contravenţii, conducând cu viteză excesivă şi neavând asupra sa actele obligatorii (…). După intervenţia abuzivă a inculpatului, poliţiştii aflaţi în trafic şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în sensul că nu au constatat şi nu au sancţionat contravenţiile săvârşite de Bora Virgil”, se arată în rechizitoriu, precizându-se totodată că, în final, Bora Virgil ar fi comunicat poliţiştilor de la Năsăud, în urma unei adrese primite de la Poliţia Năsăud, datele de identificare ale unei alte persoane de sex feminin care nu avea nici legătură cu incidentul, dar care în final a fost sancţionată contravenţional.

Audiat de instanţă în noiembrie anul trecut, Emil Iugan a arătat că nu are nici relaţie de prietenie cu Cloşcă, dar că în ziua respectivă l-a sunat pe acesta doar ca să se intereseze despre angajatul său. Bora îi telefonase anterior şi i-a comunicat că nu mai poate ajunge la Cluj, unde îi era internată soţia, deoarece ar fi avut un accident. Iugan susţine că Leon Cloşcă i-a promis doar că se va interesa despre situaţie, însă cel care i-a comunicat rezultatul final a fost chiar Bora.

„Sunt administratorul unei societăţi din Maieru şi-mi aduc aminte că în 2014 un şofer care conducea un autovehicul înmatriculat pe societate, m-a sunat comunicându-mi că a avut un accident şi că nu mai poate ajunge maşina la Cluj, unde era internată soţia lui Bora, cel puţin aşa am înţeles eu din acea conversaţie, pentru că semnalul telefonic nu era foarte bun. Am sunat la secretariatul firmei, solicitând să mi se găsească numărul de telefon de la comandatul poliţiei pentru a afla mai multe detalii. Aşa am ajuns la inculpatul Cloşcă. Fac precizarea că nu eram în relaţii de prietenie, ştiam doar că este comandatul poliţiei din Năsăud. Mi-a comunicat că nu cunoaşte şi nu-mi poate da detalii, dar că se va interesa. La o anumită perioadă m-a sunat şoferul şi mi-a spus că i s-a dat voie şi că pleacă spre Cluj”, a declarat Emil Iugan, subliniind totodată că nu l-a sunat pe Cloşcă să îi ceară vreun ajutor, ci doar a cerut informaţii.

Cea amendată, cu capul în laţ de bună voie

Despre schimbarea identităţii şoferului, a fost audiată de instanţă şi persoana amendată în final de poliţiştii năsăudeni în locul lui Bora, Adriana Sîdor.

„Îmi aduc aminte că soţul meu a venit acasă şi mi-a spus că martorului Bora Virgil o să i se ridice permisul de conducere pentru săvârşirea unei contravenţii. După discuţiile purtate cu soţul meu am stabilit să predau eu permisul meu, ca şi cum eu aş fi condus, în locul lui Bora Virgil”, a spus femeia în faţa magistraţilor.

Aceasta a mai precizat că nu îl cunoaşte pe Mihai Manciu, poliţistul care a fost în trafic în ziua în care Bora a fost prins „zburdând” pe şosea, dar şi că nu a achitat amenda primită.

„După ce a ajuns înştiinţarea am predat-o soţului”, a precizat Adriana Sîdor.

Plângerea partidului politic, rezolvată pe bune. Cel amendat, adevăratul vinovat

Tot în noiembrie anul trecut au fost verificate prin audieri de martori şi acuzaţiile care i-au fost aduse lui Leon Cloşcă cu privire la „rezolvarea” unei plângeri venită din partea unui partid politic în timpul campaniei electorale din octombrie 2014, când s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale. Potrivit procurorilor, Cloşcă ar fi intervenit pe lângă subcomisarul de poliţie Nicuşor Toma, pe care l-ar fi instigat să îşi încalce atribuţiile de serviciu, indicându-i acestuia să sancţioneze un „troglodit”, fapt care ar fi permis clasarea petiţiei fără identificarea autorului real.

„Deşi Toma Marius Nicuşor i-a spus inculpatului că nu au fost efectuate verificările necesare, acesta le-a cerut subordonaţilor să sancţioneze pe cineva până la ora 16.00”, se precizează în rechizitoriu.

Astfel, cei doi poliţişti s-ar fi „orientat”, conform indicaţiilor primite, să găsească o persoană fie minoră, fie să provină dintr-o familie dezorganizată să nu aibă interes să conteste procesul verbal de contravenţie, astfel încât riscul să fie minim.

Audiat de instanţă, subcomisarul Toma a declarat că Leon Cloşcă i-a cerut să soluţioneze cu prioritate plângerea, însă atât el, cât şi un alt poliţist care l-a însoţit, l-au găsit pe cel vinovat, un anume Răzvan Andrieş şi, mai mult decât atât, cel amendat şi-a recunoscut fapta.În plus, au existat şi martori, nişte angajaţi de la salubritate, care l-au indicat pe Andrieş ca fiind cel care ar fi comis fapta descrisă de partidul politic în plângere . Acest ultim aspecte au fost relevate de poliţistul care l-a însoţit pe subcomisarul Toma, Ion Marica şi a cărui declaraţie a coincis cu cea a subcomisarului.

Mureşan nu a dat ordin pentru falsificarea unor acte

La acelaşi termen au fost audiaţi martori şi cu privire la una din faptele descrise în rechizitoriu, comisă de Ioan Ovidiu Mureşan, în legătură cu SC Mandani SRL, firmă care dăduse în judecată IPJ BN şi câştigase, după ce unei maşini ce aparţinea acesteia i s-au reţinut abuziv, peste termenul  legal plăcuţele de înmatriculare. După ce cei de la Mandani SRL au câştigat în instanţă iar IPJ BN nu au pus în aplicare sentinţa, s-a apelat la executare silită, IPJ BN trebuind să plătească firmei peste 9.700 lei. Cu onorariul executorului  se ajungea la peste 11.000 lei. Urmare a acestei situaţii s-a ajuns la o anchetă internă, care a relevat că nimeni nu este răspunzător, astfel încât nimănui nu i se putea imputa suma pe care IPJ BN a trebuit să o plătească ecxecutorului. Mureşan însă ar fi ţinut cu dinţii să îl facă răspunzător de situaţie pe comisarul şef Vasile Andreieş, iar pentru  aceasta a insistat pe lângă comisarul Adrian Crăciunescu, liderul sindical al poliţiştilor. Cum Crăciunescu a refuzat, s-a ajuns în situaţia în care problema a fost verificată de cei de la IGPR. Potrivit procurorilor, dându-şi seama că nu a îndeplinit nişte condiţii cu privire la SC Mandani SRL, Mureşan ar fi ordonat falsificarea unor acte şi poziţii în registrele de corespondenţă.

Una dintre persoanele care ar fi primit ordin de la Mureşan să redacteze o adresă falsă şi să completeze în registrele de corespondenţă, astfel încât să nu se observe vreo diferenţă faţă de cele înscrise deja, Emanuela Sîngerean, a fost audiată de instanţa Tribunalului Maramureş. Femeia susţine însă că Mureşan nu i-a dat niciodată vreun ordin în acest sens şi, mai mult decât atât, aflase de poveste abia după un an.

„În momentul acelor evenimente eu nu am ştiut nimic, am aflat ulterior la cca 1 an. Una din atribuţiile mele era aceea ca toate documentele, după ce erau vizate de 2 inspectorul şef, să le distribui pe servicii, conform rezoluţiei. Inculpatul Mureşan nu mi-a cerut niciodată şi nici nu aveam timpul fizic necesar să redactez vreo adresă”, a declarat Sîngerean.

Solicitare ciudată a instanţei, ce echivalează cu completarea rechizitoriului. Avocaţii cer nulitatea relativă

La sfârşitul şedinţei de judecată din noiembrie 2017, se întâmplă ceva extrem de ciudat. Judecătoarea Oresia MarianaGondor,care judecă acest dosar, a cerut procurorilor nici mai mult nici mai puţin decât să comunice instanţei la fiecare punct din rechizitoriu, act material, dispoziţiile legale încălcate de inculpaţi, astfel ca apărarea să aibă timp să studieze.

În mod evident, avocaţii inculpaţilor s-au opus vehement. Astfel, apărătorul lui Leon Cloşcă a precizat că la acel moment nu se mai poate completa rechizitoriul, acesta fiind întocmit în 2014, iar infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal este pe veche reglementare. Pe de altă parte, avocatul a precizat şi că. dispoziţiile despre care procurorul care a întocmit rechizitoriul a apreciat că au fost încălcate, sunt descrise în rechizitoriu.

„La acest moment nu se pot face nici măcar precizări la rechizitoriu şi doreşte să sublinieze că pe cameră preliminară a invocat aceste aspecte şi s-au respins excepţiile. Ca atare, consideră că nu se poate completa rechizitoriul”, a subliniat avocatul lui Cloşcă.

De aceeaşi părere a fost şi apărătorul lui Ioan Ovidiu Mureşan care a precizat în instanţă faptul că la acest moment procesual nu se poate proceda la o completare, iar pe de altă parte, instanţa a fost sesizată cu o anumită stare de fapt reţinută în rechizitoriu, astfel încât s-ar ajunge la o încălcare a dreptului la apărare a inculpatului.

Instanţa a răspuns avocaţilor că nu s-a pus problema completării rechizitoriului, ci că în cadrul unor discuţii purtate pe parcursul cercetării judecătoreşti, s-a susţinut că nu sunt precizate dispoziţiile încălcate şi, în lumina dispoziţiilor deciziei Curţii Constituţionale a apreciat că ar fi necesar, pentru a nu fi puşi în faţa faptului împlinit, când procurorul va susţine acuzarea.

Apărătorul lui Mureşan a apreciat însă că un astfel de demers ar echivala unei completări a actului de sesizare a instanţei, care contravine dispoziţiilor art. 371 Cod procedură penală, unde se prevede expres că judecata se mărgineşte la faptele şi actele indicate în actul de sesizare a instanţei, fapta cum este descrisă ea în drept şi în fapt. Acesta a mai arătat că nu se poate completa nici în drept fapta descrisă în actul de sesizare a instanţei raportat la momentul procesual în care se află prezenta cauză.

Cu toată opoziţia avocaţilor celor inculpaţi, până la următorul termen care a avut loc în ianuarie 2018, procurorii DNA s-au conformat solicitării venită din partea judecătoarei Gondor. În timpul respectivei înfăţişări, avocatul lui Leon Cloşcă a opinat că actul întocmit de DNA Cluj nu este altceva decât un nou rechizitoriu, astfel că a invocat nulitatea relativă a documentului, întrucât acesta încalcă dispoziţiile legii privind rolul procurorului în cursul judecăţii pe fond a cauzei, dar şi  cu privire la obiectul şi limitele judecăţii şi precum şi dispoziţiile care fac referire la comunicările care se fac către inculpat cu privire la acuzaţiile care i se aduc.