Dosarul Corneliei Baciu, continuă! Zeci de martori audiaţi şi acuzaţii grave aduse anchetatorilor

743

În dosarul Corneliei Baciu, bistriţeanca acuzată de înşelăciune, fals în înscrisuri şi uz de fals, au mai curs câteva termene, de când Gazeta de Bistriţa a publicat în luna august ultimul articol referitor la acest caz. De când a început procesul, instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud a audiat zeci de martori în dosar, inclusiv directori ai băncilor de unde Baciu şi interpuşii săi au împrumutat bani prin intermediul creditelor de nevoi personale. Pe de altă parte, la unul din termenele de judecată, Cornelia Baciu face acuzaţii grave la adresa anchetatorilor.

 

Peste 20 de persoane au fost trimise în judecată în luna noiembrie a anului trecut de procurorii DIICOT, fiind acuzate de constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Ancheta a fost demarată în 2010, când procurorii antimafia au deschis un dosar penal pe numele a 7 dintre cei care au ajuns acum în faţa judecătorilor.

Anchetatorii au descoperit că grupul se ocupa de obţinerea de credite, pe numele altor persoane, folosind documente falsificate, un model deja consacrat. Pentru buna funcţionare a reţelei infracţionale se pare că a pus umărul la greu şi o angajată a Inspectoratului teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud. Până să ajungă pe masa judecătorilor, în acest dosar au fost audiate circa 100 de persoane.

 

Baciu susţine că i s-au pus bani în cârcă

La un termen care a avut loc în toamna anului trecut, avocatul Corneliei Baciu a învederat instanţei pentru clienţii pe care îi reprezintă că este mandatat să solicite readministrarea probatoriului, şi a formulat din partea Corneliei Baciu o cerere distinctă în probaţiune, întrucât ea consideră că prejudiciul calculat şi stabilit în rechizitoriu nu ar fi cel real, fiind mult prea mare, şi în acest sens a solicitat efectuarea unei expertize cu privire la cuantumul acestui prejudiciu. Potrivit avocatului, clienta sa a explicat procurorilor în faza de urmărire penală modalitatea în care s-au făcut acele credite şi sumele de bani care au fost obţinute, însă la final, când s-a comunicat rechizitoriul, în discuţia pe care a avut-o cu inculpata, i-a comunicat că sumele de bani pe care le-a obţinut sunt altele, raportat la ce se susţine acolo.

Asupra acestui aspect s-a revenit în cadrul unei şedinţe de judecată care a avut la începutul lunii mai, când apărătorul Corneliei Baciu a reiterat faptul că, clienta sa îşi doreşte efectuarea expertizei pentru că este vorba de foarte mulţi bani „ puşi în cârca sa” şi fiecare trebuie să plătească doar pentru ceea ce a luat. Astfel, potrivit solicitării, expertiza ar trebui să lămurească suma totale reprezentând contravaloarea creditelor obţinute, dacă aceste credite au fost rambursate sau nu, total sau parţial, dacă aceste credite au fost achitate sau nu din ratele stabilite, stabilirea şi indicarea persoanelor care au ridicat sumele aferente creditelor ce fac obiectul prezentului dosar, dacă unităţile bancare de la care au fost obţinute creditele ce fac obiectul prezentului dosar au beneficiat de asigurare privind riscul de neplată, dacă există credite care au fost stinse prin încasarea primei de asigurare de la asigurător pentru riscul de neplată, stabilirea sumelor de bani încasate de titularii creditelor, precum şi a celor încasate de Baciu Cornelia din sumele de bani obţinute, ce fac obiectul creditelor din dosar.

Potrivit avocatului lui Baciu, scopul acestei probe este ca un terţ faţă de proces să vină şi să spună dacă cele susţinute de procurori sunt sau nu adevărate, „pentru că, aşa cum a precizat anterior, acesta este una din părţile interesate în acest proces, la fel şi băncile, care ca de obicei încearcă să îşi maximizeze câştigurile”. Astfel avocatul a susţinut faptul că nu există certitudinea faptului că cifrele comunicate de instituţiile bancare – părţi în cauză, sunt reale, „pentru că acestea îşi adaugă dobânzi, dobânzi la dobânzi, dobânzi la dobânzile dobânzilor, penalităţi şi alte lucruri”, şi drept urmare trebuie stabilit în mod cert care este prejudiciul, dacă acesta corespunde sau nu cu cel prezentat de procurori sau nu.  De asemenea, avocatul unui alt inculpat din acest dosar a învederat instanţei şi faptul că nu există o dovadă din care să rezulte când au fost declarate creditele scadente, nu există condiţiile în care acele credite au fost cesionate şi cu atât mai mult, nu există o expertiză întocmită în faza de urmărire penală din care să rezulte cu certitudine prejudiciul, din ce este compus acesta, cât reprezintă credit, dobânzi sau penalităţi.

 

Martori care „au zburat”?

La termenul care a avut loc pe data de 30 iunie, Cornelia Baciu face câteva afirmaţii interesante şi totodată grave la adresa anchetatorilor. Potrivit acesteia, sunt martori care «„au zburat” » din cauză că nu au dorit să facă declaraţii cu privire la directorii unităţilor bancare de unde s-au contractat creditele, şi astfel, în rechizitoriu, ea este prezentată ca fiind şefa grupării infracţionale, iar membrii grupării sunt fiul său – Cristian Sfintean, şi Puşa Liviu (concubinul său), în timp ce respectivii directori sunt şi astăzi în funcţii. Mai mult decât atât, Baciu spune cu subiect şi predicat faptul că respectivii directori au primit bani din creditele contractate.

„Martorii au fost învăţaţi ce să zică, netrebuind să facă referiri la acei directori. Credeţi că este posibil ca un director de bancă să o primească pe Timoc Ileana cu un salariu de 2400 lei?”, a spus Cornelia Baciu în faţa instanţei.

Totodată, femeia a mai precizat faptul că există 10 martori care au fost angajaţi pe firma ei, oameni fără carte şi care nu ştiau să scrie măcar, şi pentru care „a semnat directoarea”. În plus, mai susţine aceasta, în dosar apar credite pe care le-ar fi contractat de la Bancpost, însă ea nu a avut vreo legătură cu banca respectivă. Aceasta mai susţine că anchetatorii au vrut să îi pună în cârcă fapte petrecute în 2013, când însă ea se afla deja în penitenciar.

 

În urmă cu 10 ani, condiţiile de creditare erau mult mai relaxate

La finele lunii august, a fost audiat de instanţă unul dintre directorii de bancă de la care Cornelia Baciu ar fi obţinut credite, atât ea, fiul său, dar şi prin interpuşi.

Potrivit declaraţiei Alina Monica Ştirbu, director OTP Bank Bistriţa, în perioada în care Baciu contractase creditele, competenţa pentru creditele de nevoi personale era locală, astfel că dosarele nu erau trimise în centrală. În plus, aceasta a mai precizat că documentele care trebuiau anexate cererii de credit nu erau numeroase, în speţă fiind vorba despre cartea de identitate, primele trei şi ultimele trei pagini ale cărţii de muncă şi o factură de utilităţi. Dacă în prezent unitatea bancară verifică la angajator dacă salariul declarat de solicitantul creditului este real, în urmă cu circa 10 ani actul suprem era cartea de muncă.

Directorul OTP Bank a recunoscut că o cunoaşte pe Baciu, mai ales că aceasta contractase un credit de nevoi personale, după care l-a adus şi pe fiul său Cristian Sfintean şi mai apoi pe Liviu Puşa. Însă, a mai precizat Alina Monica Ştirbu, ea nu a văzut-o niciodată în bancă pe Cornelia Baciu însoţind alte persoane, cu toate că la un moment dat aceasta s-a interesat dacă şi alte persoane pot obţine împrumuturi de la bancă.

„Ulterior, am aflat că au luat şi alte persoane credite pentru doamna, însă personal nu ştiu cine sunt persoanele respective, pentru că noi, funcţionarii bancari în momentul în care eliberăm banii, nu mai urmărim ce face persoana cu banii. (…) Nu a, cunoştinţă să fi existat persoane care să fi contractat credite de la bancă şi să fi împărţit sumele obţinute cu Baciu Cornelia, repet pentru că banii de credit erau acordaţi clienţilor în mână personal”, a declarat în faţa instanţei Alina Monica Ştirbu.

(Va urma)

LĂSAȚI UN MESAJ