Doru Ţuluş, o altă faţă. Lucruri mai puţin cunoscute din biografia profesională acelebrului procuror anticorupţie!

766

Scandalul de la DNA privind excludrea procurorului Doru Ţuluş din cadrul parchetului anticorupţie ţine prima pagină a mass-media de mai multe zile, devoalând faptul că structura a devenit o veritabilă poliţie politică ce aminteşte de Securitatea anilor 50. Procurorul Ţuluş, un personaj controversat, care a trimis în judecată mai multe persoane celebre, aflat acum în conflict deschis cu şefa DNA, Laura Koveşi, denunţă lucruri incredibile, dosare penale făcute la comandă, imixtiuni în instrumentarea acestora, demonstrând practic faptul că DNA a devenit un pericol la Securitatea Naţională a României. O discuţie purtată cu un fost ofiţer al Serviciului Secret al MAI, celebrul ”doi şi un sfert”, relevă o altă imagine a procurorului Tuluş. Înaintea promovării la DNA, Ţuluş, în calitate de procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a instrumentat un dosar legat de ”crimă organizată”, o operaţiune similară unui film american de acţiune.

 

Indiscutabil procurorul Doru Ţuluş este un personaj controversat. În calitate de fost şef în DNA a instrumentat direct sau a avut în supraveghere dosare extrem de complexe, cu personaje celebre care au născut numeroase controverse. Dezvăluirile fostului ofiţer de informaţii Zaharia Cotoc, din cadrul Serviciului de informaţii al MAI, demonstrează faptul că procurorul Doru Ţuluş înainte de toate a fost şi probabil mai este un bun profesionist. Înaintea promovării la DNA, Doru Ţuluş a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, calitate în care a instrumentat dosarul de crimă organizată relatat de fostul ofiţer de informaţii de la ”doi şi un sfert”.

De la Cluj, Ţuluş a ajuns a ajuns la DNA, unde a ocupat funcţia de şef al secţiei a II-a până în anul 2013.

Celebritatea procurorului Doru Ţuluş a debutat în anul 2008 când i-a trimis în judecată pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea în dosarul ”Transferurilor”.

De asemenea, tot el, în calitate de şef de secţie în DNA, a confirmat rechizitoriul dosarul ICA-Voiculescu, dosar în care fondatorul Partidului Conservator şi al Trustului Intact a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Tot în calitate de şef a avizat trimiterea în judecată adosarului Trofeul Calităţii, dosar în care fostul prim-ministruAdrian Năstasea fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.Mai mult, a contrasemnat dosarul Zambaccian,în care Năstase a fost condamnat la patru ani de închisoare. A fost şi în graţiile fostului preşedinte Traian Băsescu care, în 29 iunie 2009,a semnat decretul de reînvestire în funcţia de şef al Secţiei a II-a din cadrul DNA.

Pe 29 mai 2007, conducerea Senatului l-a acuzat pe procurorul DNA Doru Ţuluş de abuz în serviciu după ce acesta a cerut Camerei superioare a Parlamentului informaţii despre modul în care a votat senatorul UDMR, Verestoy Attila, poreclit „drujba lui Dumnezeu”, un proiect de lege.În calitate de şef al secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, Doru Ţuluş a trimis o scrisoare secretarului general al Senatului, prin care cerea date privind participarea lui Verestoy Attila la dezbaterile din data de 28 martie 2006, în care Senatul a aprobat Ordonanţa 41/2005 prin care se stabilea pragul maxim de deţinere a acţiunilor la SIF-uri de 1%. Ţuluş a solicitat inclusiv “o copie certificată a originalului procesului-verbal al dezbaterilor ce au avut loc la aceea dată” în interesul soluţionării cauzei penale cu nr. 84/P/2007.

Pe 8 mai 2007, ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a cerut caŢuluş, să fie destituit din funcţie. În primăvara anului 2007, din lista dosarelor deschise de procurorii din subordinea lui Ţuluş s-a aflat şi cel numit de presă „Poşta Română”, în care principalul acuzat era Chiuariu. La vremea respectivă, Tuluş avea susţinere nu glumă. Mai mulţi oficiali, ca reacţie faţă de cererea de demisie a lui Ţuluş, printre care secretarul de stat pe probleme de integrare şi afaceri europene Ion Codescu, directorul Direcţiei de relaţii cu Ministerul Public – Laura Ştefan, şi unul dintre consilierii ministrului Justiţiei Monica Macovei, judecătorulCristi Dănileţ, au demisionat în semn de protest faţă de ceea ce ultimul dintre cei enumeraţi a numit, în termeni duri, „epurare politică în justiţie”.

Pe 18 octombrie 2007, secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, cu majoritate de voturi, la cererea de revocare a lui Doru Ţuluş din funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.Pe 29 octombrie 2007, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va da curs solicitării ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte eliberarea din funcţie a procurorului Doru Ţuluş. Pe 30 octombrie 2008, Tudor Chiuariu a reclamat nereguli în activitatea lui Doru Ţuluş, printre altele şi faptul că înregistrează preferenţial dosare.

„Povestea” relatată de către fostul ofiţer de informţii Zaharia Cotoc pare desprinsă dintr-un film de la Hollywood, fără nici o exagerare. În anul 2003, cei de la „doi şi un sfert”din Bistriţa au intrat în posesia unei informaţii privind existenţa unei grupări de crimă organizată, gen racheţi, formată din mai mulţi cetăţeni din R. Moldova, Rusia şi Ucraina care acţionau pe raza municipiului Cluj-Napoca. Principala activitate a bandiţilor proveniţi din spaţiul CSI era exploatarea sexuală a unor tinere provenite din R.Moldova, dar şi perceperea unei aşa-zise ”taxe de protecţie” asupra unor cetăţeni din Chişinău, care derulau diferite afaceri pe raza judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud.Concret, o tanără din Chişinău se stabilise într-o comună de munte de pe raza jud. Bistriţa-Năsăud, prin căsătorie cu un tânăr localnic care se afla la studii în R.Moldova. Ludmila C. a mai avut de a face cu grupul de racheţi la Chişinău pe când avea o mică afacere cu covoare adusedin Turcia. Ca să-şi poată desfăşura afacerea a fost obligată de aceştia să plătească o taxă de protecţie lunară. Cum, necum racheţii i-au dat de urmă în comuna de munte din Bistriţa-Năsăud şi obligată la plata taxei de protecţie. A fost ameninţată că dacă nu va plăti suma respectivă, 500 USD pe lună, fiica ei şi soţul vor avea de suferit. S-a conformat şi o anumită perioadă de timp, coştiincioasă şi la data şi locul stabilit de racheţi plătea suma cerută. Banii erau predaţi într-o locaţie de pe raza mun. Cluj, de fiecare dată în alt loc. Informaţia a fost verificată şi s-a trecut la următoarea ETAPĂ A OPERAŢIUNII. La momentul respectiv nu exista încă DIICOT-ul, a fost informat IPJ Cluj despre caz pentru sprjin şi cooperare şi s-a luat legătura cu Parchetul de pe lăngă Tribunalul Cluj. Procurorul desemnat să instrumenteze speţa a fost Doru Ţuluş, ceva mai tânăr, un tip subţirel, blond.

S-a întocmit planul de acţiune, respectiv realizarea unui flagrant. Racheţii au fost puşi în filaj şi li s-au monitorizat comunicaţiile telefonice. Cazul a adus câteva noutăţi, în premieră în asemenea gen de operaţiuni. Ludmila C. a fost plasată sub o protecţie strictă, fiind cazată în secret la “Colina”. Se anticipa viitorul program de protecţie a martorilor.

Flagrantul a avut loc la o terasă din Cluj, la parterul căreia funcţiona o florărie din Piaţa M. Viteazul(locaţie care astăzi nu mai există), sub controlul şi supravegherea procurorului Ţuluş, însoţit de un coleg. Suportul informativ a fost asigurat de către “doi şi un sfert” Bistriţa, iar capturarea racheţilor a fost asigurată de către cei de la “operaţiuni speciale” din cadrul IPJ Cluj. Ludmila C. a fost însoţită la locul întălniriide către “Nichita”, o poliţistă care amintea de celebru personaj de film, care deţinea o centură neagră la karate. Locaţia întâlnirii a fost schimbată de câteva ori, în diferite locuri din oraş, în holul de la cinematograful Florin Piersic, statuia lui M.Viteazu, la intervale mici de timp, racheţii din motive de siguranţă voind să se asigure că nu există nici un fel de pericol. Astfel, de fiecare dată a trebuit relocat rapid dispozitivul de supraveghere şi realizare a flagrantului.

Operaţiunea de capturare a durat circa 30-40 de secunde, racheţii au fost împachetaţi la propriu şi în cîteva minute ridicaţi pe sus spre uluirea şi stupoarea oamenilor aflaţi în zonă. Nici unul din cei doi racheţi nu au putut folosi armamentul pe care îl aveau asupra lor, un pistol Makarov şi un pumnal de luptă, din cele folosite în Afganistan de către cercetaşi sovietici. La percheziţia care a urmat într-un apartament din Mărăşti au mai fost capturaţi doi indivizi, totodată fiind eliberată o tânără sechestrată din R.Moldova.

Fostul ofiţer de informaţii, Zaharia Cotoc a mai spus că a fost impresioant plăcut de prestaţia şi profesionalismul procurorului Doru Ţuluş, care participa pentru prima dată la o asemenea operaţiune.

LĂSAȚI UN MESAJ