Doliu la DNA

471

Comisia speciala privind legile justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache a decis înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea ”infracţiunilor din justiţie”, adică cele comise de judecători şi procurori, secţie care îi va ancheta pe magistraţi. Propunerea a fost susţinută de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) condusă de judecătorul Dana Gîrbovan, chiar dacă trompetele DNA din PNL şi USR s-au împotrivit.

 

Post negru la DNA

Bineînţeles că există corupţie în justiţie pentru că există oameni ca Negulescu (încă protejat). Şi câţi oare ca el? Astfel că, apariţia unei astfel de secţii de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi (şi nu cea existentă deja la nivelul DNA) provoacă disperare în rândul Binomului DNA-SRI. Apariţia unei astfel de secţii spulberă manipularea făcută de instituţiile de forţă DNA-SRI împotriva judecătorilor şi procurorilor care nu soluţionează cauzele aşa cum cei de sus poruncesc.

În august, propunerea a fost primită cu opoziţie de către reprezentanţii procurorilor, (DNA în special), de către propagandiştii Binomului DNA-SRI şi de către societatea ”civilă”.

”Crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi“, a transmis DNA la sfârşitul lunii august.

 

Serviciu creat de Kovesi pentru a investiga magistraţi

DNA şi Parchetul General s-au opus creării unei structuri speciale de investigare a magistraţilor, pentru că aceasta deja există şi e în subordinarea procuroarei Florentina Mirică, protejata Laurei Codruţa Kovesi. Practic, prin această structură Laura Codruţa Kovesi controlează penal absolut toţi magistraţii din România şi a fost creată la începutul anului 2014. Structura poarta numele de “Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“, de fapt un instrument creat de Kovesi în cadrul DNA pentru a urmări magistraţi.

Situaţia este cel puţin absurdă, în condiţiile în care judecătorii care soluţionează dosare în care parte este DNA pot fi ei înşişi anchetaţi chiar de DNA. De altfel, de-a lungul timpului judecătorii din ţară au acuzat că această secţie existentă în cadrul DNA reprezintă un mijloc de şantaj şi de presiune, oricând un judecător putându-se trezi cu dosar la DNA doar pentru că nu a dat soluţia dorită de parchetul anticorupţie. Un caz concret este tocmai cel al procuroarei Florentina Mirică care a făcut o gafă monumentală în Rechizitoriul Oprea – DIPI. A deconspirat numele denunţătorului sub acoperire, astfel că a ajuns în faţa Inspecţiei Judiciare. Unde surpriză, şefa DNA a mers la CSM pentru a o susţine pe Mirică. Va cam daţi seama cum judecă procurorii din CSM acest caz când ştiu că cea pe care o au în fata îi poate aresta oricând.

dana garbovan

Argumentele judecătorului Dana Gîrbovan

Înfiinţarea a fost susţinută de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de judecătorul Dana Gîrbovan care a explicat că noua Secţie nu va fi nicidecum controlată politic şi nu va afecta independenţa Justiţiei, ci dimpotrivă.

”Contrar tuturor sloganurilor pe care le-au vehiculat unii şi alţii din politică sau presă că prin această secţie Justiţia va fi capturată de politic, se poate vedea că această secţie este total protejată de orice decizie a vreunui om politic. Dacă numirile în poziţia de procuror general sau procurori şefi direcţii sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul Justiţiei, iar numirea de preşedinte), în cazul acestei secţii numirea procurorului şef se face de către plenul CSM. De asemenea, tot plenul CSM numeşte şi procurorii care vor activa în această secţie. Numirea se face în urma unei proceduri total transparente, incluzând un interviu transmis în direct. Baza de selecţie este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de curte de apel. Vechimea şi gradul vor aduce plus de profesionalism şi experienţă. În evaluarea acestora va conta activitatea anterioară, inclusiv numărul de achitări, restituiri, condamnări, modul în care şi-au condus anchetele”, susţine Dana Gîrbovan.

Judecătoarea mai arată că numirea procurorilor în această secţie va fi pentru o durată de 3 ani, cu posibilitatea renumirii o singură dată.

„Pentru a spori garanţiile de independenţă ale procurorilor, aceasta secţie va face numai urmărirea penală, urmând ca reprezentarea în instanţă să fie făcută, în funcţie de situaţie, de către procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau secţia judiciară a Parchetului de pe lângă ÎCCJ. O astfel de structură, total protejată de orice numire ori decizie politică, va oferi garanţii sporite de independenţă nu doar judecătorilor, ci şi procurorilor”, mai spune Gîrbovan

 

Noi condiţii pentru a accede în DNA

O altă decizie importantă luată în Comisia parlamentară de modificare a Legilor Justiţiei priveşte modul în care procurorii vor putea promova la DNA. Concret, s-a decis ca procurorii să ajungă la DNA în urma unui concurs, care va consta într-un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru procurori a CSM şi în evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante, din ultimii cinci ani. Modificările au fost susţinute inclusiv de asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Până în prezent procurorii DNA erau numiţi în urma unui simplu interviu ţinut în spatele uşilor închise la DNA, pe care nimeni nu îl vedea.

Totodată, o alta modificare prevede şi creşterea vechimii necesare pentru a ajunge la parchetul anticorupţie. Mai exact, procurorii care vor dori să lucreze în DNA vor trebui să aibă cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător.

Loading...

1 COMENTARIU

  1. Excelent ! Foarte buna legea ( care este modelul Frantei si a Germaniei… si nu numai … ) , astfel incat sa fie readusi in randul „oamenilor de rand ” si magistratii si pentru abuzurule si neglijenta in serviciu sa raspunda si domniile lor penal, contraventional, administrativ si material asa cum raspunde oricare dintre cetatenii acestei tzari.
    Totodata, ar trebui separati procurorii de magistratii judecatori , masura imperios necesara si sa nu mai fie „amestecati ” .
    Va garantez eu ca daca Johannis era din sfera de influienta a PSD-ului… nu mai facea PNL-ul atatea tarantele pe seama acestei legi. Oricum, era tot „politica ” numirea sefilor acestei categorii, pentru ca presedintele tzarii este tot politic , ce ne tot invartim in jurul degetului ? Cel putin, in actuala formula, sefii ierarhici, vor fi discutati in Parlament si hotararea de numire, va fi facuta de catre cei care castiga alegerile in mod democratic .
    Astazi, nu le place celor din opozitie acest lucru, dar daca o sa revina ei la butoane la urmatoarele alegeri, or sa le placa in mod sigur .

LĂSAȚI UN MESAJ