DNA si-a facut raport pe spatele lui Apostu si Bica

Doua asa-zise cazuri de coruptie trimise in judecata de Directia Nationala Anticoruptie nu au aratat altceva decât adevarata fata a aceste institutii. Desi cazurile Apostu si Bica nu ar fi meritat o lauda datorita faptului ca singurul lucru pe care se bazeaza ambele cazuri este un denuntator de o calitate indoielnica, care este si inculpat, Aspazia Droniuc. Mai mult decât atât, pe spatele fostului primar Sorin Apostu si fostului vicepresedinte al CJ Cluj, Radu Bica, Daniel Morar, seful DNA, si-ar putea face trecerea la procuratura generala a României in functia de procuror general.

Culmea este ca seful DNA, Daniel Morar, cel care a fost delegat de Laura Codruta Kovesi sa fie in prelungire de mandat pentru inca sase luni de zile la sugestia presedintelui Traian Basescu, a laudat-o pe Elena Botezan, colega sa care se ocupa de sefia unitatii teritoriale de la Cluj-Napoca. Nicio jena nu a avut Morar sa laude un rechizitoriu care a fost creat la repezeala, care nu are elemente de noutate, ci mai mult elemente personale si care nu demonstreaza nimic. De altfel, singura declaratie pe care s-au bazat procurorii a fost cea a Aspaziei Droniuc, persoana de o calitate indoielnica din moment ce ea este si inculpat in ambele dosare si ar putea risca o perioada de inchisoare mai mare de 10 ani.
Procurorii, socati de anularea sentintei lui Dinel Staicu
Daniel Morar a precizat ca procurorii au fost “socati” de decizia judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti de anulare a executarii condamnarii la 7 ani de inchisoare de catre Dinel Nutu, fost Staicu, in dosarul fraudarii Bancii Internationale a Religiilor (BIR).
“Pe noi, pe procurori, acea solutie ne-a socat, pentru ca din toate analizele noastre nu exista un caz care sa justifice o asemenea solutie, adica anularea unei condamnari definitive. Nu exista un caz practic, vorbesc. Acum, asteptam motivarea instantei de judecata care a dispus o asemenea solutie si sa vedem ce este de facut. Din punct de vedere al cailor de atac, nu este nimic de facut. Este o solutie data definitiv. Noi trebuie sa vedem acum, CSM, daca acolo este o abatere disciplinara si noi procurorii daca e vorba de o fapta penala. Acel caz de contestatie in anulare a fost invocat in fata instantelor de apel si recurs, care au spus ca nu exista. De aceea, este ciudat sa vedem ca vine un alt complet al aceleiasi curti de apel, care spune ca exista si anuleaza”, a declarat Morar.

Daniel Morar, posibilul viitor procuror general al României

Daniel Morar detine pentru al doilea mandat consecutiv sefia DNA, iar in octombrie, când ii expira si prelungirea de 6 luni acordata de procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi (cel de-al doilea mandat incetând, de fapt, la 12 februarie a.c.) ar putea-o inlocui in functie pe aceasta. Mandatul procurorului general al României expira in 2 octombrie 2012, iar despre aceasta posibila rocada a fost intrebat, la sedinta de bilant a DNA, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu. El a raspuns insa evaziv, semn ca nu exclude mutarea.

Catalin Predoiu a spus ca este prematur sa se pronunte daca Daniel Morar ar putea fi propus ca procuror general al Romaniei, in locul Codrutei Kovesi. Intrebat daca s-a gandit, totusi, la asa ceva, ministrul Justitiei a raspuns ca “se gandeste la foarte multe lucruri”, dar ca nu vrea sa anticipeze in niciun fel, fiind “un subiect mult prea serios pentru a-l trata pe picior sau in gluma”. El a adaugat ca “este convins ca va veni si momentul in care sa poata raspunde la aceasta intrebare”.

Intrebat de jurnalisti ce va face dupa incheierea mandatului la conducerea DNA, Daniel Morar a spus: “Raman procuror”.

Raportul privind activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, prezentat de procurorul sef Daniel Morar, arata ca anul 2011 a fost caracterizat prin consecventa in investigarea si trimiterea in judecata a unor cauze complexe privind fapte de coruptie comise de demnitari, magistrati ori persoane cu pozitii de conducere in administratia publica centrala si locala, eficienta – relevata de condamnarile definitive pronuntate in dosare de coruptie de nivel inalt si mediu si diversitate – prin faptul ca au fost trimise in judecata si au fost pronuntate hotarâri definitive in cauze referitoare la infractiuni precum evaziunea fiscala si inselaciunea.

In acest cadru, pe parcursul anului 2011, pe fondul cresterii cauzelor aflate in instrumentare cu peste 13% (de circa trei ori fata de anul 2005), a crescut numarul de rechizitorii cu aproximativ 6% (233 comparativ cu 220 in anul 2010 si dublu fata de anul 2005) si a sporit semnificativ numarul de persoane trimise in judecata si al inculpatilor trimisi in judecata in stare de arest preventiv (numarul acestora din urma a crescut cu 90%). De asemenea, a crescut si numarul persoanelor juridice trimise in judecata (43 comparativ cu 3 in anul 2010).
Importanta cauzelor deduse judecatii a fost reiesit din aceea ca jumatate din totalul persoanelor trimise in judecata au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte funtii importante (1 deputat, un ministru care este si deputat, 1 presedinte A.N.O.F.M. cu rang de secretar de stat, 1 vicepresedinte A.N.R.P. cu rang de subsecretar de stat, 1 secretar general in Ministerul Sanatatii, 1 subprefect, 1 presedinte si 1 vicepresedinte de consiliu judetean, 29 de primari, etc.) iar suma prejudiciilor retinute prin rechizitorii a crescut considerabil de la 204 milioane de euro la 333 milioane de euro).
Calitatea actelor de urmarire penala intocmite de procurorii anticoruptie a fost confirmata de instantele de judecata care au condamnat definitiv un numar aproape dublu de persoane comparativ cu anul 2010. Pedepsele privative de libertate reprezinta peste o treime (39%) din totalul pedepselor aplicate. Astfel, din cei 360 de inculpati judecati definitiv, in cazul a 323 instantele au retinut ca este dovedita vinovatia, ceea ce reprezinta 90%, procentaj comparabil cu cel din anul 2010. Printre persoanele condamnate definitiv se numara 2 deputati si 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari si viceprimari de comuna, 4 magistrati, 5 avocati, 26 de politisti, etc. Prin hotarâri penale nedefinitive, au fost condamnati 879 de inculpati in 181 de cauze.

Raportul anual din data de 27 iulie 2011 al Comisiei Europene privind progresele realizate de România in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare a cuprins recomandarea privind recuperarea produselor infractiunii ca si componenta a luptei impotriva coruptiei. In acest context, in 70% din cauzele finalizate cu rechizitorii in care se retine existenta unui prejudiciu creat sau a unui beneficiu material realizat efectiv, procurorii au dispus luarea masurilor asiguratorii, fiind sechestrate bunuri in valoare totala de 167 milioane de euro.

Activitatea DNA va continua sa aiba ca prioritate realizarea cu profesionalism si eficienta a investigatiilor pe intreaga gama de infractiuni date in competenta sa, cu accent pe combaterea coruptiei la nivel inalt si mediu si a evaziunii fiscale care genereaza prejudicii semnificative bugetului de stat.

Fiind prezent la conferinta de presa organizata cu ocazia expunerii Raportului, ministrul justitiei Catalin Predoiu a afirmat ca Guvernul României va pastra stabilitatea institutionala, va imbunatati legislatia anticoruptie (prin implementare noilor coduri in materie penala si adoptarea legislatiei privind confiscarea extinsa a averilor si a bunurilor provenite din infractiuni) si ca va continua sa sprijine politicile anticoruptie, sustinând ca acestea pot avea ca rezultat cresterea investitiilor straine si a fondurilor europene nerambursabile. De asemenea, ministrul justitiei a remarcat activitatea pozitiva a managementului DNA si a intregii institutii in ansamblu, apreciind-o ca fiind o unitate cu renume in cadrul Ministerului Public.
Prezentarea raportului de activitate s-a desfasurat in prezenta reprezentantilor principalelor institutii judiciare din România, dupa cum urmeaza: judecator Livia Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Laura Codruta Kövesi, Procurorul general al Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, Alina Bica, secretar de stat in cadrul Ministerului Justitiei, procuror Oana Schmidt – Haineala, vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror Gratiana Isac – membru in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Codrut Olaru, procuror sef al D.I.I.C.O.T.
Toti invitatii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situatie care este marcata si in concluziile Raportului interimar din februarie 2012 privind progresele realizate de România in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
Astfel, secretarul de stat Alina Bica a afirmat mentinerea sprijinului politic acordat DNA de Ministerul Justitiei si a prezentat principalele modificari legislative si institutionale generate de intrarea in vigoare a noilor coduri penal si de procedura penala.
La rândul sau, vicepresedintele CSM Oana Schmidt – Haineala a remarcat angajamentul institutional in combaterea coruptiei si a recomandat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara in situatiile in care faptele magistratilor vizati in dosarele DNA nu reprezinta infractiuni.
La rândul sau, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie Livia Stanciu a afirmat ca anchetele DNA sunt realizate profesionist, cu respectarea drepturilor procedurale ale persoanelor cercetate si a subliniat necesitatea dialogului institutional, mai ales in contextul adoptarii noii Strategii Nationale Anticoruptie si a codurilor penal si de procedura penala.
Procurorul General al României Laura Codruta Kövesi a felicitat procurorii DNA pentru rezultatele obtinute si a constatat ca mai mult de 50% din valoarea masurilor asiguratorii dispuse la nivelul Ministerului Publice sunt realizate de DNA. De asemenea, aceasta a solicitat procurorilor DNA sa participe la imbunatatirea cadrului legal in domeniul penal prin formularea de propuneri si observatii.

Fostul primar Sorin Apostu si-a inceput declaratie prin a arata faptul ca este nevinovat si isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala oarecum si cele date ulterior. Legat de acuzatia conform caruia ar fi intervenit pentru acordarea contractului de asigurarea pentru parcul auto al regiei autonome RATUC, Apostu a declarat ca nu a intervenit in niciun fel pe langa Liviu Neag, directorul respectivei institutii precum si ca nu cunostea faptul ca RATUC avea contract cu denuntatoarea Aspazia Droniuc.  “Vreau sa spun ca pana la data inceperii anchetei nu stiam ca Aspazia Droniuc are contract cu RATUC. Ea nu mi-a cerut sa iau legatura cu Liviu Neag pentru a interveni. RATUC e subordonat direct Consiliului Local, iar bugetul regiei este supus controlului Curtii de Conturi, si nu am incercat sa il influentez pe Liviu Neag pentru incheierea unui astfel de contract. Nu sunt in relatii apropiate cu Liviu Neag.” a declarat Sorin Apostu in fata instantei. Apostu a mai aratat faptul ca Aspazia Droniuc semnase inca din anul 2006 contracte intre firma de asigurari Uniqua pe de o parte, si RATUC semnate de Liviu Neag, pe de alta parte, el inca neavand nicio calitate sau functie oficiala prin care sa fi putut influenta aceste contracte in vreun fel. “Am observat la prezentarea materialului de urmarire penala ca Aspazia Droniuc a incheiat contracte in numele Uniqa cu RATUC inca din 2006 in baza unor licitatii organizate la fiecare sfarsit de an la care participau si alte societati de asigurari. Toate contractele au fost incheiate direct intre RATUC si Uniqa, care erau semnate de Liviu Neag si de catre consilier local Remus Lapusan, directorul societatii de asigurare, care e si membru PSD. Nici sub acest aspect nu puteam sa influentez aceste contracte si nici nu mi s-a cerut".

Interesant de amintit este faptul ca Uniqa Cluj este condusa de Remus Lapusan inca din anul din 2003, care este de asemenea membru in Directoratul Uniqa Asigurari de Viata.  Contactat anterior de Gazeta de Cluj, acesta a declarat ca este posibil ca Aspazia Droniuc sa fi incheiat contracte de asigurari cu institutiile locale si regiile subordonate, dar ca nu cunoaste detalii legate de aceasta persoana. „Este posibil ca o institutie publica sa incheie asigurari printr-un intermediar. Nu stiu ce mod de organizare au toate regiile, dar de obicei aceste contracte sunt atribuite prin procedura de licitatie. Atata timp cat exista firme specializate in vanzarea de asigurari, e posibil ca institutiile sa fi semnat contracte si cu firma doamnei Droniuc”, a declarat Remus Lapusan. „Pe Aspazia Droniuc o cunosc de mai multi ani, dar nu am avut niciodata nici un fel de treaba cu aceasta persoana. In ceea ce priveste compania Uniqa, exista un manual de comunicare, pe aceasta cale trebuie sa va adresati biroului de presa”, declara presedintele PSD Cluj.

In legatura cu contractul de salubrizare semnat de catre municipalitate cu firma reprezentata de Calin Stoia, Sorin Apostu a aratat faptul ca functia pe care o detinea nu avea cu sa ii permita semnarea sau favorizarea unei firme anume, aceste atributii fiind date altor institutii. “"Legat de contractul de salubrizare, vreau sa precizez ca Stoia nu mi-a cerut niciodata sa-l ajut in aceasta problema. De altfel, legea 101 prevede explicit cum se organizeaza licitatia pentru stabilirea firmelor care fac salubritatea in oras. Primarul nu are nicio atributie in aceasta lege. Noi am impus in caietul de sarcini un pret maximal de 5 lei, care este cel mai mic din tara in momentul de fata. Primaria nu achita bani din buget in baza acestui contract, ci dimpotriva, primeste o redeventa. Anuntul de licitatie, caietul de sarcini, comisia de licitatie au fost promovate si aprobate de catre Consiliul Local. Nu am facut parte din aceasta comisie. Membrii comisiei de licitatie au fost propusi si votati in timpul unei sedinte de consiliu.” a aratat Sorin Apostu.

Ce ne poate aduce raportul MCV din vara?
”Raportul care este dat publicitatii miercuri este un raport tehnic, el va evidentia progresele inregistrate prin prisma obiectivelor pe care Comisia Europeana le-a stabilit anul trecut pentru fiecare dintre institutiile monitorizate. Raportul din vara insa, dupa cum stiti, este unul mixt, si tehnic, dar si politic, iar acolo, evident, guvernele statelor Uniunii Europene au un cuvânt mai important de spus. Ati vazut, si anul trecut, rezultatele din acest raport pe MCV si aderarea la Spatiul Schengen. Deci sunt mai mult chestiuni care tin deja de politica externa si de felul in care reusesc autoritatile române sa convinga si la nivel european ca, intr-adevar, sunt angajate pe calea modernizarii statului si ca nu este doar o simpla declaratie pe care o tot facem in fata responsabililor europeni.
N-as putea sa va spun care sunt previziunile pentru vara, deocamdata am inteles, din raportul tehnic si ce a aparut in presa legat de acesta, ca ar fi evidentiat intr-un mod favorabil progresele facute de România”, a declarat Judecatoarea Natalia Roman, presedinte UNJR.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.