Turismul din Bistriţa Năsăud se zbate să ţină piept crizei. Deşi mai sunt bistriţeni care încă îşi permit o vacanţă în străinătate, cererile au scăzut destul de mult faţă de anii trecuţi.
Nici măcar numărul turiştilor care au sosit în judeţ nu contribuie la prosperitatea agenţilor economici de aici, cu toate că în luna mai anul acesta, potrivit statisticilor oficiale, au fost mai numeroşi decât în aceeaşi lună din 2009.
În Bistriţa-Năsăud, cererile de pachet de concediu au scăzut drastic faţă de anii trecuţi, cu toate că preţurile au rămas aceleaşi sau chiar au scăzut cu 10-20%.
Reprezentanţii unor agenţii de turism bistriţene susţin că trec printr-o perioadă de recesiune, pe care o resimt acut, din cauză că numărul turiştilor a scăzut cu 25-30% faţă de anii anteriori.
Cei care încă îşi permit o vacanţă în străinătate, preferă Turcia, Bulgaria sau Grecia, întrucât pentru aceste destinaţii preţurile nu sunt atât de ridicate şi confortul este garantat. După cum ne-au declarat câţiva reprezentanţi ai unor agenţii de turism din municipiu, se pare că bistriţenii au renunţat anul acesta la destinaţii mai exotice precum Cipru, Egipt, Tunisia şi Spania, preferând să plece undeva mai aproape de „casă”.
„Faţă de anii trecuţi cererea a scăzut cu aproximativ 25-30%. Cele mai multe cereri sunt pentru extern, destinaţia cea mai solicitată fiind Turcia. Cei care îşi petrec vacanţa în această ţară, aleg litoralul”, a declarat reprezentanta unei agenţii de turism din Bistriţa.
Criza bate turismul
Nu doar numărul scăzut al bistriţenilor care pleacă în concediu a scăzut îngrijorător, ci şi numărul turiştilor care vin în Bistriţa-Năsăud, şi nu numai anul acesta, ci şi anul trecut, raportat la 2008.
Potrivit datelor statistice al DJS BN, în 2008 numărul turiştilor care au preferat ca destinaţie judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost de 67.576 de persoane, însă în 2009 acesta a scăzut la 51.972. În funcţie de originea ţării din care provin turiştii, în 2008 au fost în judeţ 54.788 de români, iar 12.788 au fost străini. În 2009, numărul a scăzut destul de mult. Astfel, 42.827 de români au venit în Bistriţa-Năsăud, deci cu aproximativ 12.000 mai puţini, iar numărul turiştilor de peste hotare abia a trecut peste 9.100.
Cei mai mulţi turişti au preferat cazarea în hoteluri, şi în 2008, şi în 2009, pe locul al doilea regăsindu-se pensiunile turistice, motelurile aflându-se pe locul al treilea.
Fondurile europene pentru proiectele benefice turismului, epuizate
Pe lângă faptul că datele statistice la nivel de Bistriţa-Năsăud nu sunt deloc încurajatoare, nu se întrezăresc nici speranţe de relansare a turismului în judeţul nostru, din cauză că fondurile financiare pe Axa 5 din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 sunt epuizate, ceea ce a pus pe gânduri autorităţile locale şi judeţene. Astfel, potrivit datelor Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN), valoarea totală a proiectelor pierdute de administraţiile locale bistriţene depăşeşte 16 milioane lei.
Cea mai mare sumă a fost pierdută de comuna Teaca, peste şapte milioane lei, unde Biserica Evanghelică, monument istoric în stil gotic, ce are şi elemente arhitectonice romanice, ridicată în a doua jumătate a secolului al 14-lea, necesită reabilitarea. Monumentul istoric se află într-un stadiu avansat de degradare, administraţia locală reuşind până acum să înlocuiască doar acoperişul, şi acesta pe cheltuiala unui sponsor din SUA.
La nivelul municipiului Bistriţa au fost depuse patru multe proiecte, din care două sunt în stand-by total, deocamdată. Este vorba despre modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice şi de agrement în Pădurea Schulleward din municipiu, proiect în valoare de 6,3 milioane lei, şi despre promovarea turistică a Cetăţii Medievale Bistriţa, proiect în valoare de aproximativ un milion lei.
O situaţie fericită nu are nici „Casa Argintarului”, o perlă arhitectonică a Bistriţei ce datează de la începutul Renaşterii, şi îşi aşteaptă reabilitarea. Costul total al investiţiei este de 2,6 milioane de lei, din care 45.000 lei este contribuţia CJ BN. Prin reabilitarea „Casei Argintarului” se doreşte transformarea acesteia într-un muzeu, care să promoveze specificul săsesc al Bistriţei nu doar în ţară, ci şi în celelalte ţări vorbitoare de limba germană.
Bistriţa-Năsăud are un potenţial turistic foarte bogat şi variat
În zona nordică a judeţului se află Munţii Ţibleşului, în zona nord-est sunt Munţii Rodnei, cei mai căutaţi de turişti români, dar şi de cei străini, această zonă carstică a Carpaţilor incluzând câteva peşteri de mare valoare speologică şi ştiinţifică: Peştera Zânelor, Peştera Izvorul Tăuşoarelor, Peştera „Jgheabul lui Zalion”.
Alt punct de mare interes este oraşul Sângeorz-Băi, atestat în 1242 şi staţiune balneară de peste 200 de ani. Localitatea dispune de izvoare de apă minerală şi nămol mineral, folosite in tratarea unor afecţiuni gastrice, metabolice şi de nutriţie. Sub aspect calitativ, rivalizează cu renumitele ape de la Vichy(Franţa) şi Karlovy Vari (Slovacia). Apele minerale de la Sângeorz-Băi au o eficacitate mai mare în tratamentul afecţiunilor tubului digestiv, al bolilor hepato-biliare, al bolilor metabolice şi nutriţionale. În cura externă, apele minerale de la Sângeorz-Băi au un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative şi diartritice.
O altă zonă a Bistriţei-Năsăudului este cea a Tihuţei – Ţinutul de dincolo de neguri – unde Hotelul „Castel Dracula” este un punct de atracţie. Arhitectura medievală a hotelului şi a curţii interioare impresionează prin originalitatea sa, iar în apropierea acestuia se afla pârtia de schi amenajată cu telescaun care în perioada hibernală oferă condiţii practicării sporturilor de iarnă.
Staţiune în dezvoltare, Colibiţa reprezintă poarta de intrare în Munţii Căliman, amplasarea sa pe malul lacului de acumulare cu acelaşi nume, oferind diverse posibilităţi de odihnă şi recreere.
Unul dintre proiectele de succes ale judeţului nostru care tocmai a fost încheiat este amenajarea Băilor Figa. Staţiunea Băile Figa din apropierea oraşului Beclean a prins contur graţie proiectului „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea Nord-Vest”, realizat de Consiliul Local Dej, în colaborare cu Consiliile Locale Beclean, Cojocna, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Consiliul Judeţean Cluj. Costul total eligibil al proiectului este de 21.683. 920 lei (circa 4,2 milioane euro), din care 2,5 milioane de euro sunt fonduri PHARE.
În amenajarea Băilor Figa s-au investit circa 1,5 milioane de euro fonduri europene, bani care se regăsesc în terenuri de sport, centre de terapie, camping, bazine cu apă sărată, drumuri de acces, alei pietonale. În total, investiţia de la Figa se ridică la peste 6 milioane de euro.
În judeţ se găsesc şi numeroase monumente istorice şi arhitecturale, precum şi 35 de case ţărăneşti licenţiate internaţional pentru a organiza vacanţe speciale pentru turişti străini. Lista punctelor de atracţie din Bistriţa-Năsăud poate continua şi toate la un loc ar putea contribui la dezvoltarea turismului şi totodată a economiei judeţului nostru.
Simona Moldovan
