Curtea Constituţională a publicat motivarea în cazul lui Leon Cloşcă

525

Gazeta de Bistriţa a publicat la începutul lunii iunie celebra decizia pe scurt a CCR în cazurile lui Leon Cloşcă şi a procurorului DNA Emilian Eva. În urmă cu câteva săptămâni a apărut motivarea deciziei celor de la Curtea Constituţională a României. Aspect interesant reflectat în această decizie este că CCR precizează ”dispoziţiile constituţionale cu denumirea Nici o pedeapsă fără lege din Convenţia pentru drepturile omului (…)reprezintă o consacrare a principiului legalităţii pedepsei, sens în care legiuitorul a stabilit în termeni lipsiţi de echivoc atât conduita PROHIBITĂ, cât şi pedeapsa corelativă în caz”.

 

Curtea Constituţională a Românie a decis să respingă excepţiile de neconstituţionalitate invocate de fostul poliţist bistriţean Leon Cloşcă, dar şi de fostul procuror DNA Emilian Eva. Cei doi formulat sesizări la adresa CCR-ului cu privire la sintagma din legislaţie „efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ” pe care o consideră contrară principiului legalităţii incriminării, al securităţii raporturilor juridice, al calităţii legii şi al libertăţii individuale.

 

Luptă pentru dreptate şi drepturi încălcate

Conform celor sesizate de fostul poliţist de la Năsăud şi a procurorului DNA Iaşi, prevederile criticate de aceştia în raport cu cele menţionate mai sus sunt neconstituţionale.

„Se susţine că sintagma „acte de comerţ” nu corespunde cerinţelor de accesibilitate şi previzibilitate, întrucât textul criticat foloseşte noţiuni care nu sunt definite nici în actul normativ în care se regăseşte incriminare, nici în alt act normativ, chiar de forţă juridică. (…)Textul legal criticat nu poate corespunde cerinţelor principiului legalităţii incriminării şi pedepsei”, constată CCR din cele semnalate de Cloşcă şi Eva.

 

Cei doi au încercat să arate CCR-ului că legea ambiguă se bate cap în cap

„În reglementarea actuală, efectuarea de acte de comerţ incompatibile cu funcţia este sancţionată ca abatere disciplinară conform articolului 99 din Legea 303/2004 cu referire la articolul 8 din acelaşi act normativ şi articolul 102 din Legea 161/2003, precum şi ca infracţiune prin articolul 12 din Legea 78/200. Aşa fiind se susţine nedelimitarea ilicitului penal de cel disciplinar coroborat cu faptul că sintagma criticată şi cele două expresii care o compun nu sunt definite expres de legislaţia în vigoare, nu permit destinatarului normei să determine cauzele de aplicare şi comportamentul” ce trebuie adoptat pentru a nu intra în conflict cu această dispoziţie”, se mai arată în consemnările CCR.

Adică, cei doi Leon Cloşcă şi Emilia Eva au încercat să arate că textul de lege este atât de ambiguu încât nu se poate delimita ce ai voie, ce ţi se interzice şi în caz că ai încălcat legea dacă vei fi supus unei sancţiuni disciplinare sau încadrat la faptă penală.

Cu toate acestea, procesul IPJ Gate va fi reluat în toamna acestui an, iar audierile continuă la Tribunalul Maramureş.

 

Paralela dintre dosare

Revenind însă la subiectul principal o întrebare devine esenţială. De ce apar amândoi pe decizia CCR? Ei bine, deşi au formulat excepţia de neconstituţionalitate separat şi din diferite colţuri ale ţării, argumentele invocate de aceştia sunt similare. Astfel cele două cereri au fost soluţionate împreună.

În concret, în cazul fostului procuror renumit de la DNA Iaşi, Emilian Eva este vorba despre un comerţ cu opere de artă: tablouri valoroase. A tranzacţionat tablouriîn valoare de 300.000 de euro

După moartea tatălui său relaţiile cu mediculieşean au continuat, iar acesta i-a datşpagă procurorului sub formă de opere deartă. Foştii colegi de la DNA, care îl ancheteazăacum pe Eva, susţin că, în intervalul noiembrie2014 – iunie 2015, acesta a tranzacţionat nu mai puţin de 200 de picturi, cu o valoare de piaţă de aproximativ 300.000 de euro, deşi calitatea de magistrat este incompatibilă cu efectuarea actelor de comerţ.

Principalii furnizori în afacerile derulate de Eva ar fi,conform aceloraşi surse, Dan Nicolae Tesloianu,doctor în cadrul SpitaluluiJudeţean„Sfântul Spiridon” din Iaşi şi cunoscut colecţionar de artă din oraş, precum şi Gabor Tegzes,samsar de opere de artă, care-şi desfăşoarăactivitatea preponderent în zona Transilvaniei.

Fostul procuror a fost arestat preventivîntre lunile iulie şi octombrie în acestdosar, iar acum este judecat în stare de libertate.

La fostul şef de la Poliţa Năsăud, Leon Anton lucrurile sunt mult mai simple. Procurorii îl acuză că îşi ajuta părinţi la Păstrăvăria Strâmba, faptă ce realmente putea fi considerată maxim o abatere disciplinară.

„Cloşcă Leon Anton a condus efectiv activitatea de producţie şi de comerţ a unei păstrăvării din localitatea Ilva Mică, judeţul Bistriţa-Năsăud care este înregistrată pe Cloşcă Costănuţ, tatăl ofiţerului.

Astfel, ofiţerul a procurat dotări materiale necesare păstrăvăriei, a dispus şi organizat efectuarea unor lucrări de construcţii, necesare pentru această activitate economică, a cumpărat produse de medicină veterinară, îngrijindu-se inclusiv de întocmirea facturilor aferente acestor produse şi a cumpărat hrană pentru peşti” arată procurorii de la DNA Cluj.

Cu toate acestea, pe cât de pompos arată rechizitoriul, fapta e similară cu cea în care un funcţionar public merge la magazin să cumpere pâine pentru restaurantul deţinut de mama acestuia. Ba mai mult, dacă vede că acel local are un geam spart, i-l schimbă el şi nu patroana.

 

S-au luptat cu morile de vânt

Cu toate acestea, Curtea Constituţională a României a decis să respingă cererile de excepţie a neconstituţionalităţii sintagmei respective.

„Cu privire la înţelesul sintagmei „operaţiuni financiare, ca acte de comerţ”, Curtea constată că, dimpotrivă, formularea, deşi generică, nu conţine nici o doză de imprevizibilitate. Înglobând toate elementele necesare pentru identificarea existenţei infracţiunii într-o speţă sau alta, destinatarul normei penale de incriminare, chiar dacă nu este circumstanţiat, are posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea ei şi îşi poate adapta conduita în mod corespunzător.(…)în Statutul Poliţistului acestuia îi este interzis în mod expres „să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ, ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar”. (…)Curtea Constituţională, în numele legii decide: respinge ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilian Eva şi Cloşcă Leon Anton”, se arată în decizia CCR.

ipj bistrita

Victorie pe alt plan

În altă ordine de idei, Curtea Constituţională a României a decis că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate. Explicaţia apare în motivarea deciziei luate de judecătorii Curţii Constituţionale, care s-au pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate depuse de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, privind abuzul în serviciu.

„Curtea a considerat că delimitarea dintre diferitele forme de răspundere juridică şi răspunderea penală nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ încălcat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv un act de reglementare primară (lege sau ordonanţă a Guvernului) sau un act normativ administrativ, ci, dimpotrivă, reţinând posibilitatea ca în cazul săvârşirii unei fapte prin încălcarea unei legi sau ordonanţe a Guvernului să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă, Curtea a reţinut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, respectiv necesitatea existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravităţi a vătămării a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei”, arată judecătorii CCR în motivare.

Plecând de la premisa că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului Curtea a reţinut că nu are competenţa de a se implica în domeniul legiferării şi al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competenţa acestei autorităţi constituţionale.

Acest lucru poate schimba soarta inculpaţilor din dosarul IPJ Gate considerabil. Spre exemplu, fostului ofiţer de la Năsăud, Leon Cloşcă, procurorii i-au imputat 18 acte materiale în care s-ar fi presupus că ar fi comis abuz în serviciu. Odată ce se va stabili pragul minim de încadrare a faptei, acesta va putea demonta acuzaţia întru-totul la Tribunalul Maramureş.

 

Merg înainte

Roberto Hasnăş, Leon Cloşcă şi Ioan Mureşan sunt în continuare inculpaţi în dosarul DNA aflat pe rolul Tribunalului Maramureş. La următorul termen care va avea loc în luna octombrie, vor fi citaţi pentru a fi audiaţi alţi şapte martori.„Amână cauza la data de 12 octombrie 2017, ora 10,00, Sala 56, complet penal C.P.F. 6, termen pentru care: Inculpaţii Mureşan Ioan Ovidiu, Hasnăş Roberto Emil, Cloşcă Leon Anton, Cârcu Paul Marian, Manciu Mihai, Sângeorzan Viorel şi Bîgiu Dumitru Florin, partea civilă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud, părţile vătămate Inspectoratul de Poliţie al jud. Bistriţa Năsăud şi Rotar Marius Grigore au termen în cunoştinţă. Se va reveni cu citarea martorilor Cioncan Iulia Alexandra, Moldovan Claudiu. Se vor cita martorii Lăzăroi Emanuela Persida, Belean Niculina, Pop Ionel, Filimon Ioan Vincenţiu şi Mureşan Lenuţa. Omite citarea pentru termenul următor a martorilor Moldovan George şi Nechiti Mărioara. Constată că inculpatul Cloşcă Leon renunţă la audierea martorei Năstuţa Maria Lucreţia”, se arată în ultima decizie luată de judecătoarea de la Maramureş în luna august.

LĂSAȚI UN MESAJ