Instabilitatea în instituţiile aferente justiţiei a luat amploare ajungând şi la Curtea Superioară a Magistraturii. Imediat după ce s-a încheiat vacanţa magistraţilor din CSM, prima şedinţă de plen a fost un eşec total. Miza? Demiterea judecătorului Lucian Netejoru care totodată este şeful Inspecţiei Judiciare.

 

Expoziţiunea sau expoziţia

Anual Inspecţia Judiciară este evaluată printr-un audit efectuat de o firmă privată. Pentru activitatea instituţiei în anul 2016, controlul s-a făcut în acest an de către firma Deloitte  Touche Tohmatsu Limited (DTTL). Însă raportul întocmit în urma acestei acţiuni a fost predat mult mai târziu decât în alţi ani. Mai exact, la câteva zile înainte ca magistraţii din CSM să intre în vacanţă. Astfel că, nu s-a mai dezbătut pe ordinea de zi decât acum, la finele lunii august când aceştia şi-au reluat activitatea.

Pe 28 august, se anunţă marea şedinţă a plenului CSM, proaspăt revenit la muncă, ce urma să aibă loc peste două zile: miercuri 30 august. Înainte de şedinţa cu pricina, Comisia 1 a CSM a analizat raportul întocmit de cei de la Deloitte şi a ”scos porumbelul pe gură”. Aparent judecătorul Mihai Mateescu s-ar fi exprimat în cadrul acelei şedinţe că inadvertenţele şi neregulile din acel raport sunt grave motiv pentru care el va cere în şedinţă demiterea judecătorului Lucian Netejoru- şeful Inspecţiei Judiciare.

Vorba a circulat repede şi în câteva ore completul de 15 judecători s-a împărţit în trei tabere. Însă rămânem puţin la acest moment pentru că intenţiile lui Mateescu au ajuns la urechile lui Netejoru.

Încercând să câştige timp de partea sa, şeful Inspecţiei Judiciare a trimis o cerere de amânare a discuţiei pe baza raportului pe activitatea instituţiei condusă de el. În acel document, Netejoru susţine că nu poate să răspundă în faţa CSM fără contabilul şi informaticianul instituţiei care sunt  în concediu. Dar, membrii Comisiei 1 au ignorat pretenţia acestuia şi în frunte cu magistratul de la Cluj, Andreea Chiş s-au prezentat în ce urma să devină ”şedinţa neagră” a CSM-ului.

 

Intriga

Paralel cu cele enunţate de Mateescu, referitoare la motivele pentru care se impune demiterea lui Netejoru din executivul Inspecţiei Judiciare, amintim că cea din urmă instituţiei, la dispoziţiile ministrului Justiţiei Tudorel Toader, a efectuat în ultimele luni controale la Serviciile Teritoriale ale DNA. O acţiune fără precedent în acest domeniu, deoarece Inspecţia Judiciară de această dată cerceta activitatea procurorilor de la anticorupţie în special de ce anumite dosare au fost trimise în judecată sau altele, începute prin percheziţii în urma cu mult timp nu se află pe rolul instanţelor.

Făcând o paranteză, vara aceasta în mass-media au apărut două cazuri în care suspecţilor li se imputau peste 1000 de acte materiale. E mai mult decât decent să te întrebi de ce a durat să se facă sute de infracţiuni pentru finalizarea unei anchete. Cât rău-presupus are voie un om să comită până să fie trimis în judecată, asta fără să menţionăm că alţii ajung în tribunale şi se constată că de fapt erau nevinovaţi.

Potrivit surselor din cadrul CSM, acel raport întocmit de cei ce au efectuat controalele la DNA nu este finalizat. Cu toate acestea ar urma o perioadă grea pentru instituţia condusă de Kovesi deoarece în urma controalelor au ieşit la iveală nereguli în modul de desfăşurare a activităţii procurorilor DNA.

Schimbarea şefului Inspecţiei Judiciare poate aduce un avantaj atât în întârzierea prezentării acelui raport cât şi în forma lui finală.

Inspecţia Judiciară a demarat, în 17 iulie, verificările la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca urmare a solicitării ministrului Justiţiei privind verificarea eficienţei manageriale de la DNA şi Parchetul General. Controlul s-a încheiat săptămâna trecută iar, până în 15 septembrie, inspectorii vor redacta concluziile, astfel încât raportul să ajungă în plenul CSM până în 6 octombrie.

 

Taberele

După cum menţionam mai sus, pentru prima dată în CSM, completul plenului format din  nouă judecători, şi cinci procurori s-a împărţit în mai multe tabere exact în ziua în care. Judecătoarea Gabriela Baltag, membru în CSM, a vorbit în termeni duri despre situaţia din Consiliul Superior al Magistraturii spunând că Inspecţia Judiciară va fi supusă unei „execuţii”. Efectele, susţine judecătoarea, sunt după controlul „fără tact şi respect” care a fost făcut la DNA.

„Am citit cu uimire avalanşa de materiale care mi-au ajuns pe mail zilele acestea. Ca într-o competiţie, s-au întrecut pe rând, cu numeroase reclamaţii, formulate la adresa activităţii Inspecţiei Judiciare care se pare că şi-a realizat obiectivele ‘fără tact şi respect’ atunci când a verificat structura de parchet, supusă unui control obişnuit pentru instanţe, reclamaţii venite nu doar de la vârful DNA ci şi din partea unor inspectori judiciari, îngrijoraţi de limitele controlului.”, arată Baltag.

Acuzaţiile merg chiar mai departe…în funcţie urmează să fie puşi oameni „pregătiţi emoţional„ care să ia deciziile potrivite.

„Execuţia la care urmează a fi supusă această instituţie (Inspecţia Judiciară – n.red.), prin declanşarea fulger a unei proceduri de revocare a conducerii, face parte din ‘strategia’ extinsă la care se lucrează, din umbră, de ceva timp. Toate ideile ‘de reformare’ nu vizează binele sistemului. Acest lucru este foarte clar, doar supunerea acestuia. Instalarea unor persoane noi, pregătite deja emoţional ‘desemnate de noi’ ( vorba unora) va permite, în viitor, înnăbuşirea oricăror revolte, critici venite din interior. Cum să acceptăm măcar ideea că noi trebuie să fim cei care îi recrutăm pe inspectori şi vom decide conducerea, pentru ca mai apoi să decidem cine va fi sau nu sancţionat!? Nici măcar începuturile democraţiei juridice nu au fost atât de lipsite de tact, de obiectivitate. ‘…şi tot noi să decidem conducerea…’ .

Gabriela Baltag se află momentan în concediu. Alţi cinci judecători, printre care şi preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, au refuzat să intre miercuri în şedinţa ce avea pe ordinea de zi raportul auditului extern al managementului Inspecţiei Judiciare (IJ). Revocarea inspectorilor şefi poate fi dispusă exclusiv pe baza acestui raport. Contestatarii au susţinut că intenţia era clară, şi anume revocarea conducerii Inspecţiei Judiciare, fără ca cei vizaţi să se poată apăra.

Tabara aceasta este compusă din Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Simona Marcu, reprezentant al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel, Nicoleta Ţînţ, reprezentant al judecătorilor curţilor de apel şi Evelina Oprina, reprezentant al judecătorilor tribunalelor.

Informaţii potrivit cărora la baza întregului scandal stă raportul de audit efectuat de Inspecţia Judiciară la DNA au apărut şi cu o zi înainte. Surse citate de media spuneau că se încearcă protejarea Laurei Codruţa Kovesi deoarece raportul ar fi unul devastator şi că o nouă conducere a Inspecţiei Judiciare ar putea să nu valideze acest raport.

În total, în plenul CSM, sunt 17 magistraţi şi doi reprezentanţi ai societăţii civile (ultimii doi nefiind încă nominalizaţi). Pentru ca într-o şedinţă să se poată lua decizii este nevoie de prezenţa a cel puţin 15 membri.

În cealaltă tabără, s-au situat atât procurori cât şi judecători în frunte cu Andreea Chiş şi Mihai Mateescu. Mai exact pe lângă cei doi s-au  prezentat la şedinţa de plen următorii: judecător Mihai Andrei Balan, procuror Codruţ Olaru, procuror Cristian Mihai Ban, procuror Florin Deac, procuror Nicolae Andrei Solomon şi procuror Tatiana Toader.

Cei menţionaţi spun că inspectorii şefi au fost invitaţi atât la şedinţa de marţi a Comisiei nr.1, cât şi la plenul de miercuri, dar nu fost prezenţi. Totodată, cataloghează ca fiind o presiune de neacceptat atitudinea celor 5 judecători.

„ Cinci colege judecător şi-au exprimat poziţia în cadrul comisiei în sensul că, dacă nu se aprobă cererea de amânare, se vor ridica şi vor părăsi şedinţa Plenului, indiferent de prezenţa sau absenţa inspectorilor şefi invitaţi.

Astăzi, înaintea şedinţei de Plen, unde nici de această dată inspectorii şefi nu au dat curs invitaţiei, aceleaşi colege judecător au condiţionat prezenţa lor la şedinţă, pe toate cele 24 de puncte, de scoaterea de pe ordinea de zi a ultimului punct şi retrimiterea la Comisia 1, deşi aveau posibilitatea de a participa măcar la celelalte puncte de pe ordinea de zi din respect pentru colegii judecători şi procurori vizaţi.

Acest refuz este cu atât mai grav cu cât obligaţia de participare este una anume prevăzută de lege, iar colegele judecătoare nu s-au prezentat în şedinţă Plenului, transmisă online şi urmărită de colegii judecători şi procuror care ne-au ales, pentru a expune public şi transparent în faţa acestora motivele deciziei lor şi a acorda posibilitatea celorlalţi colegi din Consiliu, prezenţi, să-şi expună, la rândul lor, argumentele.

Refuzul de participare la orice şedinţă pentru a determina amânarea acesteia pentru lipsă de cvorum până când se va lua o decizie în sensul dorit de o minoritate reprezintă o presiune de neacceptat în oricare instituţie oficială de tip colegial, constituind un precedent deosebit de periculos pentru buna funcţionare a acesteia” au transmis public la comun magistraţii prezenţi la şedinţă.

 

Victimele unor jocuri de putere

Cu toate că s-a produs un teatru – spunem noi, de promovare putere şi interes –  acea şedinţă avea de fapt peste 20 de puncte de dezbatere şi decizie cuprinse în ordinea de zi. Vorbim de judecători ce urmau să afle dacă mai pot profesa, magistraţi ce au contestat drepturi de participare la examene ce au deja un termen stabilit,reîncadrări, menţineri în funcţie sau avizarea de modificări statul de funcţii şi personal la peste 30 de judecătorii.

Toţi aceştia, veniţi de la sute de kilometri depărtare pentru a se înfăţişa la termen au rămas cu un răspuns sec: „ La data de 30 august 2017, având în vedere că pentru şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, programată pentru această dată la ora 11.00, au fost prezenţi 11 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, s-a constatat că nu a fost întrunit cvorumul prevăzut de dispoziţiile art. 27 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările ulterioare, potrivit cărora „Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.