Creţu spune că Aqua-parkul nu mai e pe bani de împrumut! Archiudean îl desfiinţează

Deși „Wonderland”, complexul pe care Ovidiu Crețu îl promite deja imediat de 8 ani, încă nu produce, pârtia proaspăt inaugurată ratând sezonul de iarnă, primarul mai vrea acolo o investiție de 8 milioane de euro: un aqua- park ce ar urma să fie gata până în 2020. Investiția a fost însă „desființată” din două mișcări de ecologistul Mircea Archiudean.

Pe ordinea de zi a consilierilor locali s-a aflat săptămâna trecută studiul de fezabilitate pentru un alt proiect grandoman, care ar urma să prindă viață în complexul Wonderland, unde deja a fost amenajată o pârtie de schi, deocamdată neutilizabilă din cauza încălzirii vremii.

Proiectul a fost aprobat, asta deși liberalii și ecologiștii nu au girat pentru el. Mai mult, ecologistul Mircea Archiudean a desființat din două mișcări investiția pregătită de Ovidiu Crețu, pentru care, în prima fază se dorea un nou împrumut.

Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, se au în vedere cele 15 hectare de lângă pârtie, unde ar urma să răsară o construcție principală, cu trei niveluri, la demisol va fi amenajată o zonă de acces public, vestiare și utilități, la parter zona de agrement cu piscine tobogane, saune, masaj și o zonă de alimentație publică.

Clădirea va avea, în mare parte, pereți din sticlă. Dotările din interior sunt completate de bazine și tobogane în exterior, destinate anotimpului cald.

„Este gândită ca ancoră de vară în Wonderland, va funcționa și vara și iarna. Amplasarea este pe 15 hectare, în imediata vecinătate a pârtiei de schi, cu un drum de legătură între cele două parcări. Distanța între cele două parcări, este de circa 450 de metri. În partea exterioară sunt două bazine, unul pentru adulți și unul pentru copii, cu tobogane pentru adulți și copii și cu trei terenuri de sport. Va fi și o terasă de alimentație publică, dar și un spațiu multifuncțional. Componenta principală este clădirea care acoperă partea de extrasezon, o clădire din sticlă transparentă pe părțile laterale. În interior este zona de tobogane pentru copii, care coboară într-un bazin dotat cu echipamente specifice și bazin pentru adulți. Sunt spații pentru saună, masaj, vestiare, grupuri sanitare, terasă interioară. Valoarea totală a investiției este de 6,5 milioane de euro, fără TVA, iar timpul de realizare 2,5 ani”, a declarat Ovidiu Crețu, în cadrul ședinței de Consiliu Local.

Documentele vorbeau de un nou împrumut pe 15 ani

Edilul este optimist și în ceea ce privește implementarea proiectului, Ovidiu Crețu văzându-l funcțional până în 2020. Inițial, în documentele prezentate consilierilor locali, se vorbea despre un nou împrumut.

„Valoarea investiției totale de capital este de 34.369.084 de lei, eșalonată pe o perioadă de doi ani. S-a presupus că 80% din valoarea totală a investiției va proveni din accesarea unui credit bancar. Durata creditului fiind de 15 ani”, se arată în analiza costuri-beneficii.

Analiza costuri-beneficii spune că cheltuielile în primul an de funcționare ajung la 1,3 milioane de lei, cel mai mult mergând pe energia electrică, iar mai apoi pe personal. Costurile cresc progresiv, ajungând la o estimare de 1,8 milioane de lei în anul 15 de funcționare al acestui obiectiv.

Sunt așteptați maxim 190.000 de vizitatori pe an, care ar urma să cheltuiască în medie, în acest aqua park în jur de 50 de lei. Pe zi, sunt așteptați în jur de 2.000 de vizitatori. Veniturile aduse de vizitatori ar urma să fie de 6,4 milioane de lei în 2019, 8,6 de milioane de lei în 2019 și peste 10 milioane de lei în 2021.

Declaraţii controversate

În primăvara anului trecut, primarul Ovidiu Creţu a declarat pentru prima dată public faptul că proiectul de realizare a aqua-park-ului în Wonderland nu este eligibil din fonduri europene, însă nu afirma sus şi tare că va recurge la un împrumut bancar.

„Nu suntem eligibili pe fonduri europene. Aqua-parkul este un element foarte important pentru ceea ce înseamnă nu numai Wonderland, ci Bistrița. Vom găsi o finanțare pe altceva. Nu exclud nici bugetul propriu, nici împrumuturi sau alte fonduri. Este un obiectiv strict necesar pentru Bistrița. Interesul oricărui administrator este să implementeze proiectul cât mai repede. Din păcate, lucrurile merg extrem de greu din cauza hățișului de legi și normative și problematicii terenurilor. Avem probleme cu terenurile de lângă străzi și din multe alte locuri. Cadastrul general este soluția pentru Bistrița, până când nu-l vom finaliza ne dăm de foarte multe greutăți. Aqua-park este un proiect mare, se vor bate mulți pentru a-l realiza, eu bănuiesc că vor fi costuri de peste 5 milioane de euro. Sunt bani pe care municipiul și-i poate permite, chiar într-o variantă de împrumut, pentru că gradul nostru de îndatorare este de 4-5%”, declara în aprilie 2016, Ovidiu Creţu.

Cu toate acestea, la finele lunii decembrie, într-o emisiune AS TV, primarul Bistriţei vine cu o variantă uşor schimbată. „Aflase” înainte cu doar 3 luni că proiectul nu este eligibil din fonduri europene, asta însemnând undeva prin septembrie-octombrie, iar creditul va fi luat. Dar ca să mai îndulcească puţin momentul şi să nu dea impresia că îi împovărează pe bistriţeni doar pentru proiectul aqua-parkului, edilul bistriţean a „băgat la înaintare” şi proiectul de reabilitare a corpului A al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din municipiu.

„Aqua-park un proiect frumos și important! Era eligibil acum 3 luni, iar după schimbările care s-au făcut nu mai este eligibil. Va trebui să luăm un credit și eu cred că un credit pentru realizarea Aqua-park-ului și a reabilitării corpului A de la Liviu Rebreanu este extrem de important și va fi binevenit”, a declarat Ovidiu Creţu.

La nici două luni distanţă de la ultima sa declaraţie, la ședința ordinară de Consiliu Local, primarul a schimbat puțin datele problemei, spunând că nu mai este luat în calcul niciun împrumut, întrucât proiectul este eligibil pentru o finanțare prin PNDL. Proiectul ar urma să fie depus chiar luna viitoare.

„Facem toate demersurile în acest an, inclusiv contractarea execuției dacă se poate, pentru ca în 2018 să lucrăm la execuție, iar în 2020 cel târziu să finalizăm realizarea acestui proiect. Va exista și o etapă de dezvoltare, care să impună alte două bazine, unul cu apă sărată și unul cu apă sulfuroasă. Se va suplimenta și numărul de tobogane, vom avea un bazin olimpic în aer liber. Lucrările la această etapă sunt estimate la 3 milioane de euro”, a mai spus edilul.

Archiudean dă cu proiectul de pământ

Printre cei care au contestat acest proiect s-au numărat liberalii Ioan Peteleu, Florin Chereji și Filip Moisil. Cel mai pregătit însă, s-a arătat consilierul PER Mircea Archiudean, care a desființat investiția primarului Ovidiu Crețu cu cifre.

„Cheltuielile anuale „Costuri de întreținere și operare” sunt în medie aproximativ de 2.000.000 de lei anual. Estimarea veniturilor de la pagina 10 spune că complexul va fi vizitat în primul an de 54.750 de vizitatori (150 de vizitatori în fiecare zi), AFIRMAȚIE ERONATĂ dacă ținem cont de faptul că în oraș la ora actuală funcționează încă 6 investiții similare cu Aqua park-ul, care majoritatea sunt private : Casa Ema, cu rulaje pe anul 2015 de 1.269.181 de lei, din care cheltuielile sunt de 1.265.526 de lei, Centrul SPA Schreiner, Baza MHC de agrement de la Lac, Ștrandul Iproeb, Ștrandul Codrișor, investiție nefinalizată și Metropolis Spa. În concluzie, Aquapark va împărți numărul clienților cu aceste locații, care, pe lângă piscine oferă și activități conexe cum ar fi săli de fitness. Matematic corect ar fi să împărțim numărul anual de clienți, estimat de 54.730 la 2, ceea ce ne arată un număr previzionat de aproximativ 27.375 de persoane”, explică Archiudean.

Acesta s-a legat și de prețurile previzionate, mai exact de biletul de intrare. Primăria Bistrița vrea un preț de intrare de 50 de lei pe zi per persoană, în condițiile în care locațiile concurente percep doar maxim 25 de lei.

„Într-un calcul obiectiv, ar trebui să folosim un preț de maxim 25 lei/persoană. Rezultă că veniturile calculate la pagina 11 sunt exagerate și anume nu putem accepta o sumă de 6.000.000 de lei ca venit mediu anual, când în realitate dacă am fi obiectivi și am face calculul corect al veniturilor, am avea: 27.000 de persoane anual (73 în fiecare zi) X 25 lei/pers/zi = 675.000 de lei plus venituri indirecte de 10%, adică 742.500 lei, un venit anual optimist”, continuă consilierul PER.

Consilierul estimează o pierdere anuală de 1,2 milioane de lei. Potrivit acestuia, cu banii presupuși de această investiție s-ar putea asfalta jumătate din străzile orașului.

„Consider că această investiție nu este necesară într-un oraș în care toate străzile sunt pline de gropi, avem un trafic infernal în timpul zilei datorită subdimensionării infrastructurii rutiere și a lipsei acute a parcărilor, lipsa în totalitate a asfaltului pe un număr mare de străzi, lipsa iluminatului public pe altă mulțime de străzi, investiții în derulare fără niciun folos în momentul de față cum ar fi pârtia cu noroi, podul lui Apolodor, Ștrandul Codrișor, veverițele din Guantanamo”, a conchis Archiudean.

Andreea Moldovan