Consumul de droguri din Bistriţa-Năsăud, ignorat de autorități

1309

Este un fapt binecunoscut că, niciunde în lume consumul şi traficul de substanţe stupefiante nu a fost şi nu poate fi eradicat complet, dar el poate fi ţinut sub un control strict, în nişte limite rezonabile. Situaţia din acest punct de vedere, în judeţul Bistriţa-Năsăud este departe de acest deziderat minim.

 

 

Conform unor surse din sistem, dacă se întocmeşte un top al drogurilor consumate în judeţul Bistriţa-Năsăud, cannabisul şi derivatele acestuia sunt pe primul loc, urmând drogurile de natură chimică, din categoria extazy, cu diverse denumiri şi forme.

 

La Rodna s-a trecut la injectarea cu droguri

Îngrijorător este faptul că în urma unor descinderi ale jandarmilor în mai multe baruri din zona Rodnei, în cursul anului trecut, au fost găsite seringi de unică folosinţă în toaletele acestor locaţii, semnal cert că unii din cei care au avut o primă experienţă cu cannabis şi cu derivatele acestuia, au trecut la o treaptă superioară, folosirea unor droguri, conform clasificării din România, de mare risc, gen heroină şi cocaină.

Cannabisul, cel mai folosit drog din judeţul Bistriţa-Năsăud, este o substanţă verzuie sau maronie, asemănătoare cu tutunul, obţinut din vârfurile înflorite şi frunzele uscate ale plantei de canabis, cânepă, urmat de un derivat al acestuia, răşina de canabis sau ”hash-ul”, o secreţie uscată, de culoare neagră sau maro, obţinută din vârfurile înflorite ale cânepii, care se transformă într-o pulbere sau este presat în plăci sau turte. Un alt derivat al canabisului este uleiul de canabis, numit ”uleiul hash”, un lichid extras din materialul vegetal uscat sau din răşină. Canabisul şi derivatele lui au un efect extrem asupra psihicului consumatorilor tineri, copii şi adolescenţi. Un părinte atent şi responsabil va observa la fiul sau fiica lui o schimbare bruscă de comportament, o schimbare care face să nu-l mai recunoască, dispare ambiţia pentru orice realizare, intervine o lipsă de respect şi grijă pentru igiena personală. Singurele persoane de care îi pasă devin prietenii să-i care trec prin aceiaşi experienţă ca şi el. Încep să dispară din casă mici sume de bani la început, bijuterii, obiecte de valoare.

 

Operaţiune naţională! Bistriţa-Năsăud, ZERO!

Ca să vă convingeţi că activitatea în privinţa traficului şi a consumului de droguri în România este în plop şi plopul în aer, amintim faptul că în perioada 9-22 decembrie 2016, o operaţiune la nivelul întregii ţării pe linia traficului de droguri, de către cei de la brigăzile şi serviciile judeţene de combatere a crimei organizate şi antidrog, sub coordonarea procurorilor DIICOT, în urma a 30 de percheziţii pe informaţii punctuale a dus la confiscarea a 3,2 kg de cannabis, 7,5 kg de masă vegetală, presupusă a fi canabis, 12 doze de heroină, 92 de g de haşiş, 35 de g de cocaină, 50 de g de amfetamine, 4 g MDMA, 33 de comprimate de MDMA, 3 cântare folosite la cântărirea drogurilor, un laptop, un HDD, 25 de telefoane mobile, un mediu de stocare şi 3 cartele SIM. Au fost ridicaţi ori au fost instituite măsuri asiguratori faţă de peste 11.800 de lei, 1.250 de euro, 3.600 de dolari şi 200 de lire sterline. Impresionant, nu? De fapt jenant..

Comunicatul dat publicităţii de către Poliţia Română înaintea sărbătorilor de iarnă mai arată că investigaţiile au vizat probarea activităţii infracţionale a 83 de persoane bănuite, iar percheziţiile au fost efectuate în imobilele folosite de acestea. A fost efectuat, de asemenea, o percheziţie informatică asupra echipamentelor folosite în activitatea infracţională, în final fiind reţinute sau arestate 26 de persoane.
La această mega-operaţiune antidrog au participat 185 de poliţişti din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate, care au beneficiat de sprijinul celorlalte structuri centrale şi teritoriale ale Poliţiei Române ea derulându-se în cadrul unor dosare penale aflate în instrumentarea DIICOT.

În cadrul acestei impresionante desfăşurări de forţe, poliţia bistriţeană, SCCOA, DIICOT Bistriţa, nu au capturat nici măcar un gram de substanţe stupefiante.

 

Coldea a tras sfori la greu

Situaţia absolut dezastruoasă în combaterea traficului de droguri este generată şi de situaţia din cadrul serviciilor de informaţii, SRI, târât în mizeria numită ”Coldea”, dar şi a sforilor trase de acelaşi Coldea pentru desfiinţarea serviciului secret al MAI, ”doi şi un sfert”. Conform legilor în vigoare, SRI-ul nu avea atribuţiuni exprese pe linia combaterii traficului de droguri, această activitate din punct de vedere informativ era în curtea celor de la ”doi şi un sfert”. Printr-o şmecherie în cadrul CSAT s-a emis o hotărâre în care alături de corupţie, crima organizată a fost trecută în rândul riscurilor la adresa siguranţei naţionale. Activitatea specifică a SRI este reglementată de Legea 51, a Siguranţei Naţionale, care nu cuprinde corupţia şi crima organizată. În mod normal trebuia elaborată o lege care să reglementeze lărgirea gamei de atribuţii ale SRI, lucru care nu s-a făcut. În ordonanţa de urgenţă a Guvernului Cioloş, privind înfiinţarea unei structuri de informaţii militarizate la MAI în locul defunctului ”doi şi un sfert”, această nouă structură nu mai are nici o sarcină privind investigarea crimei organizate, a traficului de droguri, pe cale de logică aceasta trebuind să fie dată SRI-ului. Dar deocamdată situaţia este extrem de confuză, de câteva luni ”doi şi un sfert”, fiind desfiinţat, fenomenul crimei organizate nu mai este investigat, SRI nu are sarcini exprese conform legii pe această problemă, iar traficanţii de droguri pur şi simplu zburdă. Iar activităţile Poliţiei Române şi ale DIICOT, fără suportul informativ al serviciilor de informaţii tind spre zero.

 

Agenţia Naţională Antidrog, ineficientă

Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), la finalul anului 2016 a tras un semnal de alarmă privind creşterea consumului de droguri în rândul tinerilor şi că România este la un pas de legalizarea consumului de droguri din cauza neimplicării structurilor abilitate în prevenirea şi combaterea consumului şi traficului de droguri.

De fapt CIADO are drept ţintă şi încriminează ineficienţa Agenţiei Naţionale Antidrog, indiferenţa autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, care a dus la conturarea ideii că politicile naţionale antidrog au dat greş. Se consideră, spun cei de la CIADO că războiul împotriva traficului de droguri s-a pierdut şi că singura soluţie este legalizarea şi trecerea sub controlul statului. De fapt acestea sunt concluziile unui studiu realizat de CIADO România în rândul tinerilor, inclusiv a celor din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Conform acestora, Agenţia Naţională Antidrog, a emis în ultimii ani mai multe planuri de acţiune, unele întârziate şi cu câte un an, fără necesarul de resursă financiară pentru fiecare acţiune prevăzută. Totul s-a făcut la nivel general şi fără responsabilităţi clare. Autorităţile administraţiei publice locale, consilii judeţene şi primării, nu au pus în practică Planurile de acţiune începând cu 2009, nealocând resurse financiare sau umane în acest scop. S-a petrecut acest lucru în condiţiile în care legislaţia în vigoare prevede obligaţii clare în materie de responsabilităţi. Absolut nici o instituţie cu atribuţii nu le-a pus în practică, ceea ce pe cale de logică a indus conturarea ideii de pierdere a războiului împotriva consumului şi traficului de droguri. Se pare că în realitate nu a existat nici un război şi nici o politică coerentă sau aplicată. Totul a fost o mimare a punerii în practică a Strategiei Naţionale Antidrog sau a Planurilor de Acţiune. Programele de Interes Naţional adoptate de Guvernele din perioada 2009 -2016 nu au fost aplicate, Agenţia invocând în permanenţă probleme imaginare legislative.

Conform CIADO în România există oficial 6,4% consumatori ocazionali de droguri, între 15-64 ani, circa 900.000. Pe cale de consecinţă solicită Guvernului o atenţie sporită şi regândirea politicilor naţionale antidrog. Spun că au avertizat încă din 2009 CSAT, guvernele, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice când existau doar 250.000 consumatori ( 4,1 %) că situaţia va scăpa de sub control, dar au fost ignoraţi. Din păcate previziunile lor se pare că s-au adeverit, iar dacă semnalul tras nu este luat în seamă, în maxim 3-4 mişcarea pro droguri, deja existentă în Romania, va reuşi să impună legalizarea consumului.

LĂSAȚI UN MESAJ