Construcţia celulei 2 a depozitului de gunoaie de la Tărpiu, într-o pădure, dar Verzii fac scandal

133

Administraţia Judeţeană a anunţat că a demarat procedurile pentru construcţia celei de-a doua celule la Centrul de management integrat al deşeurilor de la Tărpiu, pentru ca lucrurile să desfăşoare conform termenelor prevăzute. Preşedintele Radu Moldovan a explicat, în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean de săptămâna trecută, faptul că cea de a doua celulă se va extinde în vecinătatea celei existente, într-o pădure din apropiere, deşi are ştiinţă de neplăcerile populaţiei din Tărpiu „vizavi de mirosuri sau alte lucruri care se produc datorită prezenţei celulei acolo”. Reprezentanţii Partidului Verde Bistriţa-Năsăud au sări ca arşi şi cer administraţiei judeţene să caute alte soluţii, fiindcă altfel „acolo totul va fi un dezastru”.

 

Gazeta de Bistriţa a publicat în câteva rânduri o serie de articole cu privire la criza extinderii gropii ecologice de la Tărpiu, în sensul construirii unei a doua celule. Autorităţile judeţene au încercat inclusiv achiziţionarea unor terenuri care aparţin unor persoane private, numai că se pare că nu s-au înţeles la preţ.

În acest moment, singura variantă se pare că este construirea celulei 2 în pădurea din apropiere, acolo unde este o suprafaţă plană, pentru a nu mai avea problemele pe care administratorul depozitului – SC Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL – le-a întâmpinat de la bun început.

Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL plăteşte Consiliului Judeţean o redevenţă trimestrială şi are totodată obligaţia să constituie un Fond pentru închiderea şi urmărirea post închidere a depozitului, suma minimă cu care va trebui alimentat Fondul fiind echivalentul a peste 2, milioane de euro fără TVA – suma estimată pentru lucrările de închidere şi suma aferentă cheltuielilor de monitorizare post închidere.

În vara anului trecut, sătenii din Tărpiu au protestat vehement împotriva depozitului de deşeuri şi au cerut închiderea acestuia, după ce un grav accident de mediu s-a produs după o perioadă de ploi abundente, constatându-se totodată decesul unei mari cantităţi de faună piscicolă în apele râului Şieu. Una din cauzele bănuite a sta la baza acestui incident a fost chiar groapa de gunoi de la Tărpiu, respectiv o posibilă deversare de levigat în apele unui afluent al râului Şieu, pârâul Roşua.

Nemulţumirile sătenilor sunt însă mai vechi şi sunt legate şi de alte aspecte care le fac zile negre odată cu darea în folosinţă a depozitului: mirosul insuportabil din zonă în anumite perioade, poluarea terenului din imediata vecinătate a gropii şi, nu în ultimul rând, pericolul continuu ce planează asupra Tărpiului că oricând, în condiţii atmosferice nefavorabile, se poate produce un nou accident. Lucru care, spun oamenii, s-a mai întâmplat, dar nimeni nu a dat importanţa cuvenită la momentul respectiv. Şi nu mult după incidentul grav din iulie, un alt incident, minor de această dată, a mai avut loc la finele lunii septembrie a anului trecut când, staţia de epurare a apelor a rămas fără alimentare electrică, punând din nou în pericol zona.

 

Celula 1 umplută pe jumătate. Celula 2 ar fi trebuit construită acum doi ani

Potrivit unui răspuns remis redacţiei Gazeta de Bistriţa, în toamna anului trecut, de administraţia judeţeană, „în conformitate cu prevederile Caietului de sarcini, parte a Contractului de Concesiune nr.34 din 04.01.2013, lucrările pentru construirea unei noi celule de depozitare vor demara după ce gradul de umplere a primei celule va fi de 80% din capacitatea de depozitare. În prezent, gradul de umplere a celulei numărul 1 este de 56%”. Totodată se preciza că se intenţionează achiziţionarea unui nou teren, în vederea construirii următoarelor celule de depozitare.

Conform raportului întocmit în septembrie anul trecut de comisia de verificare a CJ BN a depozitului de la Tărpiu, practic construcţia celei de a doua celule ar fi trebuit să înceapă în 2015, costurile prevăzute în acest sens fiind de peste 900.000 de euro.

Totodată, în acelaşi document este precizat şi că în 2017 ar trebui să fie închisă prima celulă a depozitului, costurile ridicându-se la peste 571.000 de euro.

 

Soluţie de copromis – bypass fluvial

Până una alta, Consiliul Judeţean a alocat anul acesta 131.000 de lei pentru realizarea unui bypass fluvial la depozitul ecologic de la Tărpiu.

„În urma verificării făcute de către comisia stabilită anul trecut, s-a promovat ideea creşterii gradului de securizare a funcţionării Centrului de Management Integrat de la Tărpiu. Specialiştii au venit cu propunerea să se realizeze suplimentar un bypass (sunt de fapt nişte vane) care să asigure o siguranţă mai mare decât cea prevăzută în prima fază. În urma demersurilor făcute, a fost câştigată licitaţia de către o societate comercială care urmează să finalizeze lucrările acolo. La această oră stăm agăţaţi într-un aviz de la Inspectoratul de Stat în Construcţii care are o serie de obiecţiuni privind autorizarea acestor lucrări”,a explicat vicepreşedintele CJ BN, Ioan Ţintean.

 

Celula 2, în pădure, însă trebuie umblat la Codul Silvic

În acelaşi context, preşedintele Radu Moldovan a anunţat şi faptul că administraţia judeţeană a început demersurile pentru construirea celei de-a doua celule. Se pare însă că există câteva impedimente fiindcă locaţia aleasă, o pădure din apropiere, se supune rigorilor Codului Silvic. Drept urmare, Radu Moldovan susţine că s-a solicitat Ministerului Apelor şi Pădurilor o completare a legislaţiei.

„Împreună cu colegii din Consiliul Judeţean am început să facem demersurile pentru începerea construcţiei celulei a doua, pentru a putea să ne încadrăm în termene.

Am văzut neplăcerile care au fost create pentru populaţia din zonă vizavi de mirosuri sau alte lucruri care se produc datorită prezenţei celulei acolo. Am făcut împreună cu colegii de la Direcţia Tehnică şi cea de Dezvoltare o propunere către Ministerul Apelor şi Pădurilor, care să completeze Codul Silvic, unde era prevăzută posibilitatea de a scoate din fondul silvic anumite suprafeţe de pădure pentru lucrările de interes regional, în ceea ce priveşte reţele de apă, canalizare, gaz, electricitate etc. I-am rugat să completeze şi cu proiectele legate de deşeuri.

Am fost cu domnul primar de la Dumitra şi am văzut în vecinătatea celulei noastre o zonă plată, într-o pădure, unde am putea avea o perdea forestieră de 10 – 15 m şi celula să fie construită în interior, sigur respectând Codul Silvic, plantând o altă suprafaţă de pădure şi aşa mai departe. Ne dorim ca în timp util să putem pune la dispoziţia administratorului depozitului ecologic de la Tărpiu locaţia, pentru a putea începe construcţia celulei 2, conform contractului, obligaţia financiară de construcţie a celulei 2 revin administratorului depozitului”,a spus în şedinţa de săptămâna trecută preşedintele CJ BN, Radu Moldovan.

 

Verzii: Atunci când politicul îşi bagă coada, nici gunoaiele nu pot fi separate

Când au auzit de iniţiativa CJ BN de a transforma o pădure în groapă de gunoi, Verzii au sărit ca arşi.

„Depozitul de la Tărpiu este punctul zero a nenorocirilor din acest judeţ. Să nu uităm că pe o parte este râul Someş, pe cealaltă este Şieul alimentat de pâraiele afluente. Comunităţile din zona respectivă nu mai au nici şansă de dezvoltare, nici în ceea ce priveşte agricultura, nici în ceea ce priveşte turismul, deşi zona este propice şi pentru una şi pentru alta” a spus Cristian Ţetcu, preşedintele Partidului Verzilor Bistriţa-Năsăud.

„Am citit în presă ce se doreşte din partea Consiliului Judeţean, culmea pe un proiect european, pregătirea celulei 2 de la Tărpiu, şi nu oricum, ci în pădure. Domnul Radu Moldovan făcea remarca… că populaţia este deranjată de mirosurile celulei 1. Sigur că este deranjat, dar când politicul şi-a băgat coada treburile nu au mers conform normativelor europene, ori acuma să deranjă pe cineva? Să deranjăm pădurea şi pe cei care locuiesc într-însa. Nu ştiu dacă cei din Comisia Europeană o să fie înştiinţaţi de ceea ce se vrea la Bistriţa, dar noi vom toate demersurile necesare, şi mă gândesc chiar la instanţă în plan local şi dacă Consiliul Judeţean va iniţia acest proiect, sub nici o formă nu vom sta pasivi. Este inacceptabil ca judeţul meu să devină al II-lea punct la mai puţin de 100 de km de Pasul Mestecăniş judeţul Suceava … şi-acolo s-a făcut o mare porcărie: un depozit în inima munţilor, pe un traseu excepţional… tocmai în Pasul Mestecăniş, zonă turistică. Sunt indignat şi vă rog să transmiteţi conducerii Consiliului Judeţean, dar şi prefectului că Partidul Verde şi eu personal nu sunt de acord ca celula 2 să se construiască în pădure! Din start, acest proiect a fost greşit şi zona a fost aleasă greşi. Tu statul român să nu ai terenuri ca să dezvolţi celula 2, 3, în continuare? Te-ai bazat pe terenurile cetăţenilor care acum nu mai vor să zvârle nici un metru pătrat. A crede că îi prostim pe cetăţenii noştri la nesfârşit, nu se mai poate. Deci acest proiect a fost gândit din start greşit şi se vede clar unde am ajuns. Deci management prost, politicul şi-a băgat coada şi iată că atunci când politicul îşi bagă coada, nici gunoaiele nu pot fi separate”, a declarat Marius Bălan, preşedintele Partidului Verde Bistriţa.

Totodată Marius Bălan a promis ferm că va întreprinde toate demersurile pentru a împiedica modificarea legii în sensul dorit de CJ BN.

„Voi face în aşa fel încât Ministerul Mediului să nu scoată din fondul forestier acel hectar şi jumătate sau două, trei de pădure. Nu se poate! Dacă până acum am stat într-o pădure de drujbe, acum ne apucă de plasat gunoaie în inima pădurilor. Nu este o soluţie normală, nici ţară nu face aşa ceva. Dacă te duce capul şi sufletul totdeauna vei găsi o soluţie”, a spus Marius Bălan.

LĂSAȚI UN MESAJ