Conform motivarii sentintei, Radu Bica trebuia dat ca exemplu
La data de 8 martie, Tribunalul Cluj pronunta sentinta prin care il condamna pe fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj (CJ) Radu Bica la 5 ani de inchisoare cu executare si pe denuntatoarea Aspazia Droniuc la un an si zece luni cu suspendare. Cei doi fosesera trimisi in jduecata petnru luare, respectiv dare de mita, iar impotriva lui Radu Bica instanta a mai dispus si sechestrul sumei de 43.000 de lei, suma despre care s-a spus ca ar fi provenit ca urmare a comiterii infractiunii, repcum si alte masuri asiguratorii. Gazeta de Cluj va prezinta motivele pentru care Radu Bica a fost condamnat la inchisoare si Aspazia Droniuc lasata in libertate, precum si considerentele care au dus la individualizarea pedepselor celor doi.
Fostul vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj (CJ), Radu Bica, a fost retinut la data de 1 noiembrie 2011, si trimis in judecata sub acuzatia ca ar fi comis infractiune de luare de mita. Alaturi de el, coinculpata in dosar s-a afla si denuntatoarea Aspazia Droniuc, acuzata de dare de mita, despre care se spune ca „a facut jucocurile” organelor de urmarire penale, drept urmare considerându-se ca a colaborat cu justitia si a dat dovada de un comportament sincer.
Aspazia, premiata pentru sinceritate
Comportamentul „sincer” din faza de urmarire penala si de judecata, rpecum si faptul ca si-a recunoscut fapta, au ajutat-o pe Aspazia Droniuc sa obtina o sentinta usoara, fiind condamnata la doar un an si zece luni de inhisoare dar cu suspendare. In motivarea sentintei, judecatorul Liana Cocis a aratat faptul ca „Instanta va lua in considerare si persoana inculpatei care se afla la prima confruntare cu legea penala, a recunoscut sincer faptua, si a colaborat cu organele judiciare pe tot parcursul procesului penal. Sintetizând argumentele de mai sus, instanta apreciaza ca o pedeapsa de un an si zece luni de inchisoare reprezinta o sactiune apta sa-i atraga atentia inculpatei asupra consecintelor negative ale unor astfel de conduite, care arunca o lumina negativa asupra intregului mediu de afaceri.”
Daca Aspazia Droniuc va intelege sau nu sa nu mai „arunce o lumina negativa asupra mediului de afaceri” ramâne de vazut, un lucru fiind insa cert, si anume faptul ca daca nu l-ar fi denuntat pe Bica si ea ar fi primit o sentinta cu executare. Acest aspect reiese din motivarea sentintei in cauza, care arata ca „având in vedere ca pedeapsa ce se va aplica inculpatei este inchisoarea mai mica de 4 ani, ca inculpata nu a mai fost anterior condamnata, ca a recunoscut sincer fapta sa si prin atitudinea a condus la demascarea unor fapte de coruptie la un nivel inalt in ierarhia judetului Cluj, instanta apreciaza ca pronuntarea pedepsei va constitui un avertisment in sine, si ca aceasta isi va produce scopurile chiar fara executare, sens inc are in temeiul articolului 86 Codul Penal instanta dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de cinci ani”.
Cu alte cuvinte, colaborând cu organele de urmarire penala, Aspazia a contribuit la descoperirea „marilor” acte de coruptie din Cluj, motiv suficient pentru a fi premiata cu o suspendare.
Nu si-a numarat banii, deci e vinovat
De la inceputul procesului si pâna in prezent, Radu Bica a declarat personal sau prin intermediul aparatorilor sai ca banii descoperiti de ofiterii DNA, respectiv cei 43.000 de lei, nu reprezentau altceva decât un imprumut din partea Aspaziei Droniuc, cu aceasta din urma având relatii de prietenie de mult timp. Nu de aceeasi parere a fost insa si judecatorul cauzeio, care este de parere ca scenariul unui imprumut intre prieteni este exclus, in realitate banii reprezentând cu totul altceva. „Suma in sine, nu este de natura a face obiectul unui imprumut intre prieteni, cu atât mai mult cu cât cei doi nu au incheiat nici o conventiei, in acest sens, nu au stabilit in termeni clari si neechivoci conditiile imprumutului, termenul de rambursare, modalitatile de plata,etc. Apreciem ca in conditiile ipotetice ale angajarii unui imptrumut, de la un „prieten”, inculpatul (Radu Bica) a fost destul de nediligent cu administrarea acestuia, in conditiile in care era titularul unor contracte de credite.” , se arata in motivare.
S-a vrut sa se dea un exemplu
La momentul individualizarii pedepsei in cazul lui Radu Bica, instanta de judecata a luat in considerare atât elemente de drept, Cuma r fi limitale de pedeapsa aplicabile infractiunii sau modul de comitere a infractiunii, cât si aspecte care tin de persoana inculpatului. In acest sens, in motivarea sentintei de condamnare se arata ca ”instanta a luat in considerare si datele care caracterizeaza persoana inculpatului, care este o persoana educata, având studii superioare, este perfect integrat in societate, având un loc de munca ce implica o inalta tinuta morala”. Chiar daca nu pune la indoiala aceste calitati ale inculpatului, judecatorul cauzei apreciaza ca acesta „ a avut o conduita indoielnica din punct de vdere deontologic” si „a inteles sa adopte o atitudine nesincera in cadrul procesului penal”.
Daca in timp ce pentru Aspazia Droniuc instanta aprecia ca suspendarea executarii pedepsei de inchisoare poate sa produca efectele urmarite inc azul oricarei sentinte penale, in cazul lui Radu Bica, datorita functiei pe care acesta a detinut-o si a intensei mediatizari de care dosarul a avut parte, judecatorul a inteles sa dea un exemplu pentru societate prin condamnarea acestuia. In cadrul meotivarii sentintei, instanta arata ca „recrudescenta fenomenului infractional de coruptie este un factor ce ne determina sa apreciem ca pedeapsa ce se va aplica inculpatului trebuie sa fie apta nu numai de a produce reeducarea inculpatului dar si de a realiza preventia generala, prin exemplificarea sanctiunii aplicate, ca modalitate de protejare a cetatenilor onorabili.”
Cu o sentinta de condamnare pe fond, Radu Bica va mai trebui sa dea piept din nou cu justitia clujeana, apelul sau impotriva sentintei Tribunalului Cluj urmând a fi judecata de catre Curtea de Apel Cluj dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis respingerea cererii de stramutare a acestuia. Daca cererea ar fi fost admisa, cel mai probabil apelul lui Radu Bica ar fi trebuit sa fie judecat de catre Curtea de Apel Tâtgu-Mures, aceeasi instanta care ai judeca si pe Sorin Apostu si pe Calin Stoia.
Aspazia va trebui sa se supuna urmatoarelor masuri:
Art. 86, Codul Penal – Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului
Pe durata termenului de incercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) sã se prezinte, la datele fixate, la judecãtorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare socialã a infractorilor;
b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
Sabin Ripan
