Complexul Muzeal Bistrița- Năsăud, în colaborare cu Liceul de Muzică ”Tudor Jarda” Bistrița organizează, astăzi, 27 ianuarie, de la ora 18.00 recitalul de muzică ocazionat de aniversarea a 260 de ani de la nașterea marelui W.A. Mozart.

„Evenimentul spectacol, susținut de virtuoșii artiști ai Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”- Bistrița se va desfășura la Casa Argintarului (Centrul German Bistrița) , strada Dornei, nr.5”, informează managerul Complexului Muzeal, Alexandru Gavrilaș.

Din program:
1.Oniga Ana Rut, pian, clasa a V-a – J. Haydn – Sonată în Mi major p I
2. Popa Bogdan, chitară, clasa a VI-a – Roland Dyens – Tango en skay
3. Bungardean Ionuț, vioară, clasa a VII-a – Max Bruch – Concert pt vioară p I, corep. Truț Bianca
4. Niculae-Moldovan Cristian, pian, clasa a VII-a – J. Haydn – Sonata în RE major p I
5. Filip Aurelian, canto, clasa a XII-a – W.A. Mozart- liedul Warnung, corep. Lepădatu Cristian
6. Costin Cosmina, chitară, clasa a X-a – Agustin Barrios Mangore – Julia Florida
7. Suldac Damaris , pian, clasa a VIII-a – J. Haydn – Sonata în minor
8. Cosbuc Alexandra, canto, clasa a XII-a – W.A.Mozart liedul Als Luise die Briefe, corep Lepadatu Cristian
9. Sarmas Vladut , canto clasa a XII-a , corep. Lepădatu Cristian – W.A. Mozart – aria lui Figaro Non piu andrai, din opera Nunta lui Figaro, Ludwig van Beethoven- liedul In questa tomba oscura
10. Cvartetul profesorilor al Lic de Muzica Tudor Jarda
W.A. Mozart- Divertimento în Fa major
Vioara I Patrasciuc Ovidiu
Vioara a II-a Span Mihai
Viola Dimitriu Daniel
Violoncel Curtuiuș Ioan

La 27 ianuarie 1756, la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat ce făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană, s-a născut Johannes Chrysostomus Wolfgangus Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice.

Tatăl lui Wolfgang Amadeus Mozart, Leonard Mozart, era un talentat violonist în orchestra de la curtea principelui arhiepiscop din Salzburg, foarte apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice. În anul naşterii sale, tatăl său a publicat un remarcabil manual de vioară, care s-a bucurat de succes şi i-a adus numeroşi elevi. În registrul de botez, Mozart a fost înregistrat ca Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, în Italia, şi-a luat numele de „Amadeus”, traducerea latină a lui Theophilus, „Iubitor de Dumnezeu”.
Când micul Mozart a împlinit vârsta de patru ani, tatăl său a început, mai mult în joacă, să-l înveţe câteva menuete şi piese pentru clavecin. La vârsta de cinci ani, înainte de a şti să scrie, micul Mozart a compus câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. În noaptea de Anul Nou, 1762, două mii de locuitori ai oraşului tirolez Salzburg au asistat la concertul de Anul Nou, un concert solemn cu orchestră, orgă şi cor. Mozart, la nici şase ani, a cântat la vioară şi apoi la orgă.

În ianuarie 1762, Leopold Mozart a obţinut de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru „a arăta lumii acest miracol”. În realitate, acest turneu a durat nouă ani.
Prima apariţie a avut loc la München, unde Wolfgang a cântat la clavecin în faţa principelui elector de Bavaria, după care familia Mozart a plecat la Viena, tânărul Wolfgang concertând în faţa familiei imperiale. A urmat un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris şi Versailles. La Paris i-au fost publicat primele sonete pentru vioară. Mozart a rămas un an la Londra, apoi s-a întors în Austria, trecând prin Franţa, Elveţia şi Bavaria. Johann Christian Bach, supranumit Londonezul, a exercitat o influenţă deosebit de importantă asupra lui Mozart, care l-a vizitat la Londra, în 1764 şi 1765.

Între decembrie 1769 şi martie 1771, Mozart a întreprins un lung turneu în Italia: Verona, Milano, Florenţa, Roma şi Napoli au fost principalele oraşe în care a susţinut concerte.

Mozart a beneficiat şi de o memorie fabuloasă. O piesă auzită o singură dată putea fi memorată perfect timp îndelungat. La Roma i s-a dat permisiunea să asculte lucrarea „Misere”, a lui Gregorio Allegri, în Capela Sixtină, în timpul Săptămânii Patimilor, din 1770. Partitura era strict păzită, fiind interzisă copierea acesteia. După o singură audiţie, Mozart a rescris-o în întregime din memorie, revenind asupra ei doar pentru a corecta greşeli minore, realizând astfel prima copie ilegală a acestei opere aflate sub controlul atent al Papalităţii, potrivit Gazeta de Maramureș.

Familia Mozart a revenit la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang a împlinit 16 ani şi a plecat pentru câteva luni la Bologna, unde a studiat cu Giovanni Battista Martini (1706-1784), un renumit pedagod în arta compoziţiei. La întoarcere a fost angajat ca maestru de concert de către noul arhiepiscop din Salzburg, contele Collorado, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce reprezenta o sumă considerabilă pentru vremea aceea.
A rămas în funcţia respectivă vreme de şase ani, deşi relaţiile cu noul arhiepiscop nu au fost dintre cele mai amicale, acesta tratându-l ca pe un angajat şi interzicându-i să părăsească oraşul Salzburg. Nemaiputând suporta acele convenienţe sociale, Mozart şi-a dat demisia în 1777 şi a plecat, însoţit de mama sa, la München, unde a solicitat un angajament la curtea prinţului elector Maximilian al II-lea. Acesta l-a refuzat. După o altă tentativă nereuşită la Mannheim, s-a hotărât să-şi încerce soarta la Paris, în ultimul turneu din 1763, a avut mare succes.
Publicul parizian nu-şi mai amintea însă de copilul minune din urmă cu câţiva ani şi Mozart s-a lovit de multe greutăţi. La toate acestea s-a adăugat moartea mamei sale, care îl însoţise peste tot.
Starea sa morală s-a ameliorat cu greu, compoziţiile sale au început să fie apreciate la curţile princiare. Lipsurile materiale l-au constrâns totuşi să părăsească Parisul. La 15 ianuarie 1779 se afla din nou la Salzburg, unde a rămas doi ani. Între timp a compus opera „Idomeneo”, cu care a înregistrat un mare succes.

În 1781, la Viena, a înregistrat primul mare succes cu opera „Răpirea din serai”, fiind felicitat de însuşi împăratul Iosif al II-lea cu cuvintele: „o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre”.
În timp ce Mozart definitiva compoziţia operei „Don Giovanni”, tătal său s-a îmbolnăvit şi a murit la 28 mai 1787.
Marele artist s-a căsătorit cu Constanze Weber, cu care a avut şase copii, doar doi dintre aceştia supravieţuind copilăriei. În scurta perioadă de succes financiar, a adoptat un stil de viaţă îmbelşugat. Între 1784 şi 1786, Mozart a realizat în medie o compoziţie la fiecare două săptămâni, cele mai multe adevărate capodopere. Premiera operei „Don Giovanni” a avut loc la Praga şi a fost primită de public cu entuziasm. A urmat opera „Cosi fan tutte”, reprezentată cu mai puţin succes. Mozart a pierdut treptat din popularitate. Între timp a murit şi protectorul său, împăratul Iosif al II-lea, cel care îl numise „compozitor al curţii imperiale”.

Pe la jumătatea anului 1788, Mozart s-a mutat cu familia din centrul Vienei în suburbia Alsergrund.
În martie 1790 a susţinut ultimul său concert public, interpretând un concert pentru pian. A mai compus opera „Flautul fermecat”, cu care a obţinut un succes enorm. Începând din noiembrie 1791, sănătatea lui Mozart s-a degradat progresiv. Suferea de o febră reumatismală recurentă cu insuficienţă renală.

Cauza decesului lui Mozart nu este clară. Diagnosticul medicului constatator a fost „febră cu eczemă”. Alte cauze pomenite au fost: febră reumatică (infecţie stratococică), sifilis, trichineloză, „hiperemie generalizată”, congestie renală, insuficienţă cardiacă şi venisecţie.

Versiunea a devenit celebră şi datorită filmului lui Milos Forman, „Amadeus”, care a câştigat nu mai puţin de opt Premii Oscar.

Avea doar 35 de ani când a decedat, iar trupul său a fost depus la cimitirul Sankt Marx.

Mozart a compus un număr enorm de piese muzicale, cele mai multe neegalate în frumuseţe sau profunzime. A fost autorul a 41 de simfonii, 27 de concerte pentru pian şi orchestră, 7 concerte pentru vioară şi orchestră, orchestre pentru clarinet, pentru harfă şi flaut, pentru corn şi orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade. În domeniul muzicii de cameră sunt de menţionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară şi pian, triouri pentru vioară, violoncel şi pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul „O glumă muzicală” etc. Pasionat de operă, a compus 17 opere, 19 mise, cantate, motete pentru soprană şi orchestră, oratorii.

Aici poate fi vizualizat The Genius of Mozart care chiar merită, iar mai jos postăm un trailer pentru un film pe care îl recomandăm.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.