Comisia Europeană despre sistemul de sănătate din România: Corupţie larg răspândită, cheltuieli ineficiente, program de reformă incomplet

213

Unul dintre capitolele la care România este criticată aspru de către Comisia Europeană în ultimele recomandări specifice de țară, ce au fost făcute publice luni, este sistemul de sănătate. Un sistem subfinanţat, cu un program de reformă incomplet, şi unde şpaga dată cadrelor medicale nu a dispărut.

 

Au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea asistenței medicale, dar sistemul medical este afectat de ineficiență, accesibilitate limitată și corupție. În 2016 au fost lansate noi inițiative pentru a îmbunătăți eficiența din punctul de vedere al costurilor și integritatea sistemului medical. Cu toate acestea, în absența unei strategii privind forța de muncă în sistemul de sănătate, accesul la asistență medicală este limitat din cauza deficitului de cadre medicale, zonele rurale fiind cele mai afectate. Nivelurile constant scăzute de finanțare și dependența excesivă de asistența medicală spitalicească limitează accesul universal la îngrijire de calitate și afectează eficiența sistemului de sănătate. În pofida măsurilor de politică recente, corupția rămâne larg răspândită, afectând calitatea serviciilor de sănătate publică„, se arată în raportul CE.

 

Conformdocumentului, sistemul de sănătate se confruntă cu provocări structurale și legate de finanțare.

Sistemul de sănătate este caracterizat de un acces inegal și de cheltuieli ineficiente, precum și de lipsa unei structuri de finanțare sustenabile pe termen lung. Sistemul rămâne axat pe spitale, existând puține servicii de îngrijire primară și ambulatorie, ceea ce are drept rezultat servicii de îngrijire învechite și ineficace (Comisia Europeană, 2016c). În plus, depășirea repetată a bugetului alocat produselor farmaceutice limitează introducerea de medicamente inovatoare. Sistemele electronice din sistemul medical, care ar putea îmbunătăți eficiența și diminua incidența corupției, nu sunt pe deplin funcționale.

Guvernanța defectuoasă și lipsa unor politici globale de sănătate publică se adaugă acestor provocări„, se precizează în raport.

 

Datele prezentate în documentul Comisiei Europeane sunt dezastruoase: mortalitate ridicată, atât în rândul populaţiei mature, cât şi în rândul copiilor sau nou născuţilor, acces limitat la asistenţă medicală, densitatea scăzută a a numărului de cadre medicale la suta de mii de locuitori în comparaţie cu media europeană.

Rezultatele din domeniul sănătății sunt slabe, ceea ce afectează capacitatea de inserție profesională a forței de muncă. Din cauza ratei ridicate a mortalității, se pierd 2203 ani de viață potențial productivi la 100.000 de locuitori [față de media UE de 1 236; date din 2013 (UE/OCDE, 2016)]. În plus, mortalitatea infantilă, mortalitatea perinatală, mortalitatea evitabilă și mortalitatea cauzată de boli ale sistemului circulator se numără printre cele mai ridicate din UE, deși cifrele sunt în scădere de-a lungul timpului. Accesul la asistență medicală este limitat și inegal.

Accesul la îngrijire de bună calitate este afectat de densitatea scăzută de medici generaliști, de medici specialiști ( 236,3 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 349,6) și de asistenți medicali, pe fondul nediminuării fenomenului de migrație a personalului medical către statele membre ale UE„, se arată în document.

 

Subfinanţarea sistemului de sănătate nu a generat altceva decât răspândirea corupţiei printre cadrele medicale, prin intermediul „plăţilor informale”, adică oferirea de bani şi cadouride către românii care au apelat la serviciile medicale. Nu doar subfinanţarea a generat corupţie, ci şi programul de reformă incomplet.

Nivelul scăzut al finanțării publice contribuie la plățile informale, care constituie unul dintre principalele obstacole financiare în ceea ce privește accesul la asistența medicală. Având în vedere faptul că sectorul rămâne în continuare insuficient finanțat, 11 % din populație a declarat în 2014 că a oferit bani sau cadouri medicilor și 8 % asistenților medicali (Ministerul Sănătății din România et al., 2015).

Decalajul dintre bogați și săraci în ceea ce privește neefectuarea unui control medical necesar este al patrulea din UE, dublu față de media UE. Accesul la anumite medicamente esențiale cu un grad ridicat de eficacitate din punct de vedere al costurilor este limitat. Asistența medicală primară și echipele comunitare integrate nu sunt suficient de prezente pe teren.

În sistemul medical, eficiența din punctul de vedere al costurilor și accesul vor fi ameliorate prin noi inițiative. Au fost introduse noi medicamente și un nou sistem de fixare a prețurilor la produsele farmaceutice, ceea ce ar trebui să îmbunătățească accesul la medicamente eficace din punctul de vedere al costurilor

O nouă lege privind asistența medicală comunitară, adoptată în octombrie 2016 și care instituie centre și echipe sanitare, ar trebui să îmbunătățească accesul la asistență medicală al grupurilor vulnerabile, inclusiv în zonele rurale. În plus, investițiile din fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 se axează pe măsuri menite să îmbunătățească accesul la asistență medicală al grupurilor vulnerabile și marginalizate. Printre măsurile deja adoptate se numără elaborarea și aprobarea de planuri regionale de servicii de sănătate și majorări salariale pentru personalul medical.

Programul de reformă este incomplet. Deși Strategia națională de sănătate 2014-2020 include măsuri specifice pentru remedierea rezultatelor slabe din domeniul sănătății și a înregistrat unele rezultate pozitive, punerea în aplicare pe termen lung va fi crucială pentru a menține aceste evoluții. Nu a fost încă elaborată o abordare cuprinzătoare privind funcționarea sistemelor electronice și strategia privind forța de muncă.

Corupția din sistemul de sănătate a fost recunoscută ca fiind o problemă deosebită. Principalele aspecte se referă la achizițiile publice din spitale, fraudele din sistemul asigurărilor și rambursările false, darea și luarea de mită pentru eliberarea certificatelor medicale care oferă acces la prestații speciale și practica larg răspândită a plăților informale către profesioniștii din domeniul sănătății. Consolidarea integrității și reducerea riscurilor de corupție au devenit o prioritate în 2016.

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 din august 2016 propune un set cuprinzător de măsuri de combatere a corupției din sistemul de sănătate. Un sistem electronic revizuit de raportare are ca obiectiv reducerea plăților informale.

Ministrul Sănătății a lansat în decembrie 2016 o linie telefonică specială la care pot apela pacienții, medicii sau martorii unor fapte de corupție din orice unitate medicală pentru a raporta posibilele încălcări.

Printre alte măsuri se numără modificări ale codurilor de etică ale spitalelor și sporirea gradului de răspundere al managerilor spitalelor, prin asigurarea faptului că aceștia sunt angajați în urma unui concurs public. Cu privire la acest ultim aspect, există semne de regres în 2017 . Dată fiind natura multilaterală a problemei corupției din sistemul de sănătate, principala provocare va fi aceea de a pune în aplicare în mod eficace toate măsurile prevăzute în cadrul Strategiei naționale anticorupție 2016-2020„, se arată în raportul Comisiei Europene.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ