„Comisia Colibiţa”, de faţadă! Rezultate penibile ale controalele făcute în staţiune de Apele Române

În proaspăta staţiune Colibiţa, ordinea pare să se facă doar de ochii lumii. Toate organismele de control trimise între baştanii care şi-au ridicat case de vacanţă la Colibiţa, s-au întors cu coada între picioare şi se laudă cu câteva „avertismente” şi atenţionări de punere în legalitate. La fel este situaţia şi în cazul ultimelor controale desfăşurate de Apele Române.

În anul 2014, cu surle şi trâmbiţe se anunţa constituirea „comisiei Colibiţa”, menită să facă ordine în proaspăta staţiune, care şi-a primit denumirea pompoasă de „marea de la munte”.

În fruntea acestuia se află Ovidiu Frenţ, care a preluat această responsabilitate pe vremea când era subprefect. Din comisia minune mai fac parte reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor.

„Am fost delegat să conduc această comisie mixtă şi îmi doresc să intrăm în legalitate sub toate aspectele în această zonă de interes strategic pentru judeţul nostru, nu doar din punct de vedere a faptului că lacul Colibiţa este furnizorul de apă şi de energie hidro, ci şi prin prisma strategiei de dezvoltare care vede acest obiectiv ca principal punct de atracţie al turismului din judeţul nostru. Vreau să atrag atenţia tuturor celor care deţin locuinţe, cabane, alte tipuri de imobile, activităţi economice, să intre în legalitate pentru că, în perioada următoare, vom întreprinde acţiuni de control, verificare şi sancţionare a celor care nu respectă toate normele legale, începând de la cele de protecţia mediului, până la cele economice, incluzând aici urbanismul şi cadastrul local. Această activitate va fi extrem de complexă şi va necesita sprijinul multor instituţii”, anunţa în cadrul unei şedinţe de Colegiu Prefectural Ovidiu Frenţ.

A rămas cu… avertizările

Comisia în cauză a făcut un regulament complex pentru toţi cei care deţin proprietăţi sau teren la Colibiţa. Ovidiu Frenţ a rămas însă cu avertizările şi atrasul atenţiei. Deşi s-au efectuat mai multe controale, rezultatele nu se prea văd.

În luna iulie a anului 2014, angajaţi ai Gărzii de Mediu, ai poliţiei, jandarmeriei şi ai Primăriei Bistriţa-Bârgăului luau la pas staţiunea, în încercarea de a identifica ilegalităţile.

Din sutele de antreprenori care fac turism la limita legii în Colibiţa, comisia i-a ars doar pe trei.

„Am identificat trei imobile unde se făcea turism fără autorizaţie. Cele trei persoane, două juridice şi una fizică, au fost sancţionate pentru lipsa autorizaţiei cu câte 30.000 de lei şi respectiv 5.000 de lei, în total 65.000 de lei”, preciza în 2014 Niculae Cristian, pe atunci şeful Gărzii de Mediu.

Acestea par să fie singurele amenzi aplicate baştanilor de la Colibiţa din 2013 şi până acum.

În vara acestui an, Apele Române anunţau că solicită demolarea construcţiilor ilegale din zona lacului Colibiţa. În acest sens, instituţia dădea şi un termen limită, până la care, proprietarii acestora trebuie să intre în legalitate şi să practic să-şi dărâme gardurile care mergeau până în apă.

„ABA Someş-Tisa solicită demolarea construcţiilor ilegale din zona lacului Colibiţa. În urma controalelor efectuate de către personalul de specialitate din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud la persoanele riverane lacului de acumulare Colibiţa s-a constatat faptul că acestea au efectuat construcţii (împrejurimi ale suprafeţelor de teren) pe domeniul public al Statului Român”, anunţau reprezentanţii Apelor Române, într-un comunicat de presă.

Cum stă situaţia la aproape două luni de la „termenul limită”? Ei bine, la fel. Apele Române n-au mai venit cu încă o informare care să ne spună ce a rezultat în urma ultimelor verificări.

Apele Române dau ultimatumuri şi „sancţionează” cu avertismente

Gazeta de Bistriţa a făcut o solicitare în baza legii 544 privind liberul acces la informaţii publice pentru a afla cum au fost sancţionaţi cei care nu şi-au dărâmat gardurile care mergeau până în apă.

Potrivit celor de la Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, niciunul dintre cei care au mers cu gardurile până în lac n-a fost amendat. Au fost înştiinţaţi că nu-i legal ce fac şi că până la data de 25 iulie trebuie să dărâme gardurile, iar mai apoi, când au constatat că proprietarii de terenuri, case şi pensiuni nu au luat în seamă atenţionarea, reprezentanţii Apelor Române au mai dat câte un avertisment, care însă nu a fost însoţit de nicio amendă.

„Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a solicitat riveranilor lacului de acumulare Colibiţa, care au executat construcţii (împrejurimi ale suprafeţelor de teren) pe domeniul public al Statului Român, demolarea acestora. Într-o primă etapă, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud a realizat notificarea proprietarilor care au putut fi identificaţi pe baza datelor primite de la autoritatea publică locală, Primăria Bistriţa-Bârgăului.

Apoi, a fost parcursă o nouă etapă, în care am transmis avertismente riveranilor identificaţi care au fost notificaţi ca, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea actului să dezafecteze construcţiile ilegale amplasate pe domeniul public al Statului Român.

În momentul actual, realizăm măsurători pentru bornarea cotei de 800 mdMN, împreună cu proprietarii care au acces direct la lac. Aceasta reprezintă cota până la care este întabulat lacul Colibiţa, cu drept de proprietate Statul Român, administrat de către Administraţia Naţională „Apele Române”. După finalizarea acestei etape, vom realiza o nouă serie de controale”, se arată în răspunsul remis de Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa.

În răspunsul în cauză, reprezentanţii Apelor Române au mai precizat că continuă demersurile pentru identificarea tuturor proprietarilor care au încălcat prevederile legale, în acest sens solicitând sprijinul tuturor instituţiilor de la nivel local şi judeţean.

Până una alta, situaţia de la Colibiţa este la fel de „critică”. Priveliştea se taxează scump. Cei care vor să petreacă câteva ore pe malul lacului au ca sigură opţiune „plajele” amenajate de pensiuni şi hoteluri, care evident au un preţ: consumul sau cazarea la unităţile în cauză.

Ceilalţi care deţin terenuri în zonă au îngrădit practic tot, astfel că, în momentul de faţă nu mai există nicio cale de acces la lac. Unii au dat dovadă de mai mult exces de zel şi au pus porţi pe drumurile publice care duc la lac.

Consiliul Judeţean a anunţat în urmă cu câţiva ani că va amenaja o faleză pe malul lacului şi că va face inclusiv un loc pentru camping, cu acces liber. Acest lucru nu s-a întâmplat însă.

Andreea Moldovan