Statutul de staţiune turistică pentru Colibiţa, este una din promisiunile electorale vehiculate de toate partidele politice. Majoritatea liderilor politici şi-au anunţat intenţia de a promova proiecte de hotărâri în acest sens, însă observând situaţia actuală a acestui important punct turistic, este lesne de înţeles faptul că nu s-au făcut demersuri prea mari în acest sens.

Colibiţa, pentru a primi acest statut, trebuie să îndeplinească o serie de criterii obligatorii, precum şi câteva condiţii suplimentare, potrivit unui proiect de hotărâre privind modificarea HG 867/2006. În ultimul timp această locaţie a fost uitată de liderii care promiteau în campanii că vor avea grijă ca acest traseu turistic să arate la standarde europene.

Colibiţa tărâm uitat de autorităţi

Pentru atestarea unei staţiuni turistice trebuie îndeplinite obligatoriu criteriile obligatorii şi 75% din punctajul maxim acordat pentru criteriile suplimentare, în cazul staţiunilor de interes naţional, şi 50% pentru staţiunile turistice de interes local.
Astfel stând lucrurile, conform noii reglementări, atestarea staţiunilor este condiţionată de mai mulţi factori printre care amplasarea acestora într-un cadru natural fără poluanţi, existenţa studiilor şi a documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali existenţi în zonă.

Colibiţa pe lângă potenţialul de care beneficiază, are nevoie de un drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, de un punct farmaceutic, de amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă, canalizare, energie electrică şi terenuri de joacă pentru copii.

Servicii de bun simţ pentru Colibiţa

Locaţia Colibiţa ar trebui să dispună de servicii de salvamont profesional, lucru care ne-ar putea lipsi de accidentele petrecute în zonă din cauza lipsei de semne de avertizare, amenajare a traseului şi a zonei din jurul lacului.

Pentru a fi staţiune de interes naţional trebuie să dispună de un număr minim de 500 locuri în structurile de primire turistică, iar cele de interes local trebuie să dispună de minim 100 locuri.
Existenţa unor trenuri cu regim de rezervare a locurilor care să oprească în gara care deserveşte staţiunea, a unor spaţii comerciale pentru activităţi de prestări servicii, a unor săli de spectacole şi săli de conferinţe cu o capacitate totală de minim 40 la sută din numărul locurilor existente în staţiune, a unei reţele de canalizare centralizată sunt de asemenea câteva din aspectele de care Colibiţa duce lipsă.

Pe cont propriu

În drum spre mult discutata zonă turistică, suntem întâmpinaţi de un semn pus de autoritatea publică prin care aceasta se sustrage oricărui eventual accident din zonă.

„De aici sunteţi pe cont propriu” – acesta este mesajul de întâmpinare pe care autorităţile au ales să îl posteze în zonă, mesaj prin care ni se dă clar de înţeles faptul că ar fi mai bine să ocolim zona sau să nu îndrăznim să ne aventurăm într-acolo.
Este greu de crezut că aceste lucruri sunt întâlnite într-o Românie în care turismul este pus pe un piedestal la vedere, cu care ne mândrim în afara ţării, ori de câte ori avem ocazia.
Cruci în locuri unde au fost accidente, pancarte cu mesaje ce lasă de dorit, acestea, şi multe altele, nu lipsesc de pe traseul montan, obiecte în locul cărora se puteau pune parapeţi sau borduri, plase de oprit pietrele care cad în fiecare zi sau măcar mesaje de atenţionare care să nu facă hazul celor care vizitează zona.
Contactat de către Gazeta de Bistriţa, Gheorghe Marinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, se abţine în declaraţii ce au legătură cu drumul de acces spre baraj.

Colibiţa în anii de glorie

Zona Colibiţei a fost până la sfârşitul anilor ’70 o renumită staţiune climaterică, iar acum, după mai bine de 30 de ani, se lucrează la documentaţia necesară reintegrării zonei în circuitul turistic din România, însă rezultatele întârzie să apară.
Pentru Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Colibiţa a devenit acum o prioritate, iar în colaborare cu Primăria Bistriţa Bârgăului, se încearcă o reamenajare a zonei.

Preşedinte Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, a anunţat că, în aproximativ două săptămâni, se va organiza licitaţia pentru repararea drumului de la Colibiţa, reabilitarea infrastructurii fiind un prim pas în readucerea turismului din zonă la standarde mari, aşa cum era odinioară, iar alimentarea cu apă, canalizarea şi identificarea drumurilor de acces înspre lac urmând să fie şi ele luate în calcul ulterior. Deocamdată, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud 1,1 milioane lei, dintr-un total estimat la cinci milioane lei.

Abuz prin construcţii de prost gust

În această zonă s-au comis numeroase abuzuri din partea proprietarilor de terenuri pe malul lacului, proprietari care construiesc vile şi cabane de prost gust şi care riscă să strice peisajul şi lanţul natural al zonei. În acest sens nu s-au făcut demersuri prea multe, iar dovadă stau construcţiile aflate lângă baraj.
Astăzi, drumul de acces este într-o stare jalnică, iar cel puţin ca soluţie de urgenţă, este necesară identificarea altor drumuri de acces către lac, care sunt foste drumuri comunale. Acest aspect îi poate supăra pe proprietarii de terenuri din zonă, care în mod abuziv au închis aceste drumuri, însă situaţia de criză în care se află zona cere înţelegerea ambelor părţi de dragul protejării spaţiului natural înconjurător, precum şi a oamenilor care, fie că e drum rău sau nu, merg destul de des spre lac.

Proiectele pentru Colibiţa sună bine, însă nu se ştie exact dacă executarea lor se va face sau nu într-un timp real.


Mihnea Cetaş

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.