Cine „a pus laba” pe fondurile de vânătoare din judeţ? Ursul Brun, asociaţia lui Larionesi, administrează peste 50.000 de hectare

1202

Modificarea unei legi a dat încă din 2006 mână liberă asociaţiilor cinegetice private să pună mâna pe zeci de hectare de teren. Aşa se face că s-a ajuns, în 2017 ca o asociaţie să controleze şi câte 4 fonduri de vânătoare, care se întind pe zeci de hectare de teren.

 

Ministerul Mediului și Pădurilor a dat mână liberă împărțirii fondurilor cinegetice ale Romsilva, prin modificările aduse Legii 407, din anul 2006. De o modificare a legii a fost nevoie pentru ca Direcția Silvică Bistrița-Năsăud să piardă aproape toate fondurile de vânătoare pe care le-a administrat vreme de 40 de ani.

Potrivit ultimei situații disponibile pe site-ul Ministerului Mediului și Pădurilor, care vizează anul 2015, Direcția Silvică mai administrează fondul forestier Dobric, care se întinde pe peste 11.000 hectare. Contractul a fost încheiat în anul 2011 și va expira în 2021.

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Bistrița-Năsăud încă se ține tare și deține cele mai multe fonduri de vânătoare din județ. Sub umbrela sa se află 7 fonduri de vânătoare din județ. Este vorba despre Negrilești (16.400 hectare), Agrieș (8.300 hectare), Târlișua (9.900 hectare), Mintiu (9.300 hectare), Figa (7000 hectare), Bozieș (13.700 hectare) și Micești (aproape 20.000 de hectare). Toate aceste contracte au fost încheiate în anul 2011 și vor expira abia în 2021.

Încă din 2011 și 2012, anii în care s-au făcut aceste împărțeli se vorbea despre „prețul” plătit de asociații pentru a pune mâna pe fondurile de vânătoare. Acestea ajungeau și la 10.000 de euro, în funcție de importanța fondurilor de vânătoare. Banii aceștia ajungeau, se pare, în buzunarele primarilor.

ursi

Domeniul lui Ceauşescu, cel mai râvnit fond de vânătoare

Cu siguranță primul loc în topul celor mai râvnite fonduri de vânătoare este adjudecat de „domeniul lui Ceaușescu” de la Budac, acolo unde tovarășul deține și o cabană de vânătoare. Aceasta este, de asemenea, administrată de asociația care a pus mâna pe fondul de vânătoare.

Deși are doar puțin peste 13.000 hectare, importanța acestui fond de vânătoare este dată de concentrația foarte mare de urși bruni. Specialiștii spun că aici ar fi cea mai mare concentrație de urși bruni din Europa.

Acest fond de vânătoare a fost scos la licitație în anul 2011, contractul întinzându-se și el pe 10 ani. Deși „cererea” a fost mare, unele asociații fiind dispuse să scoată din buzunare și 25.000 de euro pe an, sub formă de redevență obligatorie,  o asociație a pus mâna pe acest fond de vânătoare cu doar 5.000 de euro pe an, prin atribuire directă.

Este vorba despre Asociația Cinegetică „Ursul Brun”. Asociație controlată de omul de afaceri Traian Larionesi, adminitratorul SC „Frasinul” SRL. În doar doi ani, asociația s-a pus la punct în ceea ce privește licențele și autorizațiile.

Aceeași asociație a vrut și fondul de vânătoare Tihuța și Colibița. Tihuța se întinde pe 14 hectare, în timp ce Colibița este unul dintre cele mai mari fonduri de vânătoare, întinzându-se pe 22.000 de hectare.

Tihuța a ajuns pe mâna Ocolului Silvic Tihuța-Colibița, în anul 2012, iar Colibița este administrată din 2011 de Ocolul Silvic Bistrița Bârgăului.

Primăriile, asociațiile particulare și parohiile dețin importante suprafețe de pădure, iar potrivit legii pot încredința fondurile de vânătoare asociațiilor legal contituite, dacă dețin 51% din suprafața de teren din fondul respectiv de vânătoare.

vanatoare mistreti

O singură asociaţie a pus mâna pe 5 fonduri de vânătoare

O singură asociație cinegetică privată a pus mâna pe nu mai puțin de 4 fonduri de vânătoare, care însumează peste 50.000 de hectare. Este vorba despre aceeași asociație de vânătoare care administrează și fostul domeniu de vânătoare preferat de Ceaușescu și anume Asociația Cinegetică „Ursul Brun”.

După ce nu a reușit să pună mâna pe Tihuța și Colibița, Asociația Ursul Brun și-a îndreptat atenția spre alte fonduri de vânătoare. Le-a adjudecat pe cele din apropierea sediului, care se află în localitatea Anieș și a țintit fondul forestier Măgheruș.

Astfel, potrivit situației puse la dispoziție de Ministerul Mediului și Pădurilor, Asociația Cinegetică „Ursul Brun” administrează fondul forestier Cormaia (15.000 hectare), Anieș (14.300 hectare), Măgheruș (9.600 hectare), Budac ( 13.200 hectare).

Cormaia și Anieș din Munții Rodnei sunt situate la doi pași de sediu, Budacul a fost vânat pentru efectivul mare de urși bruni, în timp ce la Măgheruș, asociația a dezvoltat o „fermă” de animale sălbatice, ținută departe de ochii curioșilor.

În 2014, Gazeta de Bistrița dezvăluia faptul că Traian Larionesi vrea să transforme fondul forestier de la Măgheruș într-un „Balc” în miniatură. Terenul pe care îl controlează în această zonă, la fondul forestier adăugându-se și parcele concesionate de la primăriile din zonă, se întinde pe nu mai puțin de 600 de hectare, informează surse Gazeta de Bistrița.

Practic terenul este situat în zona de deal numită „Valea Galaților” și se întinde pe teritoriul a trei comune: Lechința, Galații Bistriței și Șieu Măgheruș. Lucrările la acest complex au început încă din 2014.

Anumite părți au fost nivelate, curățate, iar întreg perimetrul a fost îngrădit. Perimetrul a fost populat cu căprior, cerb lopătar, mistreț și muflon.

Deși nu funcționează ca o societate comercială, Asociația Cinegetică Ursul Brun face bani frumoși din partidele de vânătoare organizate în cele patru fonduri forestiere controlate.

Asociația a fost înregistrată în anul 2008 și are doar 4 angajați. Potrivit bilanțului financiar contabil pentru anul 2014, Asociația Cinegetică Ursul Brun a raportat active circulante, adică bani lichizi care au intrat în asociație, în valoare e 130.444 de lei. Datoriile și anume redevența de 5.000 de euro, la care se adaugă și alte cheltuieli ajung la 63.493 de lei.

În anul 2013, Asociația Cinegetică Ursul Brun a raportat active circulante de 33.959 de lei și suma ce trebuia achitată anual sub formă de revedență și alte cheltuieli, în valoare de 47.195 de lei. În anul 2012, asociația a raportat active circulante de 36.831 de lei și datorii de 18.609 de lei.

Deși la prima vedere veniturile par modeste, gurile rele spun că acestea ar fi mult mai mari. Doar pentru vânătoarea și capturarea unui exemplar de urs se percepe o taxă care poate ajunge la 5.000 de euro, dacă vânătorul vrea să păstreze animalul sălbatic.

Andreea Moldovan

3 COMENTARII

  1. PAI, CINE-I PROSTUL SI FRAIERUL ( ? ) CINE da … SAU cine mananca gratis ( SAU APROAPE GRATIS , ADICA PRIN „ATRIBUIRE DIRECTA ” ) ? In orice caz, eu asa „STAT” prost n-am mai vazut inca… sa dai tu avutia din mediul cinegetic unor „smecheri” sa faca s.ula mare pe animalele vanate din patrimoniul national …

LĂSAȚI UN MESAJ