Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, la un pas de salvare! A fost declarată monument istoric de categorie B şi are şanse de renovare pe fonduri europene

124

Casa Scriitorilor de la Valea Vinului mai are o şansă să scape de dispariţie, după ce Comisia Regională a Monumentelor Istorice Cluj a aprobat în urmă cu doar câteva zile trecerea imobilului în categoria monumentelor istorice de clasă B, adică de interes local. Solicitarea a făcut-o Direcţia pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, care s-a ocupat de întreg dosarul imobilului, de la întabulare până la proiect. Ani de zile, Casa Scriitorilor de la Valea Vinului a fost distrusă cu bună ştiinţă sub ochii autorităţilor şi nimeni nu a ridicat un deget, în condiţiile în care aceastal era în custodia Uniunii Scriitorilor din România şi a cărei conducere a considerat că acesta este lipsit de valoare. Asta cu toate că pe acolo s-au perindat mari nume ale culturii româneşti.

 

Complexul „Casa Scriitorilor” de la Valea Vinului a fost construit în jurul anilor 1900, clădirile având un aspect de hotel elveţian. Oamenii locului povestesc că imobilele ar fi aparţinut Casei Regale a României, Valea Vinului fiind menţionată ca destinaţie turistică începând cu finalul secolului XVIII.

În actuala Casă a Scriitorilor a locuit chiar şi Dimitrie Gusti în perioada în care a făcut cercetări iar membrii familiei regale şi-au petrecut multe vacanţe de vară aici, impresionaţi de izvoarele cu ape minerale dar şi de frumuseţea zonei. Casa Scriitorilor de la Valea Vinului le-a oferit momente de linişte şi scriitorilor Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu dar şi lui Lucian Blaga.

Istoria spune că acest complex situat la Valea Vinului a aparţinut unui grof maghiar însă după naţionalizare, impresionat de peisaj şi îndrăgostit zonă, Mihail Sadoveanu, la acea vreme preşedintele al Uniunii Scriitorilor din România (USR), a cumpărat imobilul în favoarea statului român, care ulterior l-a concesionat Uniunii. Astfel, complexul a devenit casa de odihnă şi recreaţie a scriitorilor.

 

Complex lăsat de izbelişte de USR

După revoluţie, complexul a rămas tot în custodia Uniunii Scriitorilor din România, însă la un moment dat, Nicolae Manolescu – preşedintele USR – a ajuns la concluzia că acest complex de la Valea Vinului este lipsit de valoare şi că este prea departe. Aşa că a fost lăsat de izbelişte.

Dezinteresul USR pentru Casa Scriitorilor de la Valea Vinului a fost scos în evidenţă şi de un răspuns dat de Varujan Vosganian, care, în calitate de prim-vicepreşedinte al USR, prezent fiind în 2013 la Bistriţa la Gala Premiilor Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, a fost abordat în legătură cu acest spinos subiect.

„Puteţi să uitaţi de Valea Vinului. Nu putem să o reabilităm. Cheltuielile sunt prea mari. Vremurile în care scriitorii mergeau în astfel de locuri să creeze, au trecut, din păcate. Nu am primit nici o susţinere din partea autorităţilor de aici”, a spus atunci Vosganian.

 

Drumul spre clasare, mult anevoios. Banii necesari au lipsit cu desăvârşire

Lupta pentru salvarea imobilului a fost dusă ani de zile de câţiva dintre scriitorii din Bistriţa-Năsăud care au solicitat Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bistriţa Năsăud nişte soluţii pentru salvarea acestui obiectiv cultural, vechi de peste 150 de ani, implicit clasarea acestuia ca şi monument istoric. Drumul a fost unul anevoios şi spinos.

În 2012, Direcţia Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Bistriţa Năsăud, sub conducerea directorului Alexandru Uiuiu, a demarat operaţiunile de clasare privind protejarea monumentelor istorice.

Pentru constituirea unui dosar atunci când sunt demarate operaţiunile de clasare a unui imobil ca monument istoric, sunt necesare o mulţime de expertize, note de punere în valoare – istorică, culturală şi arhitectonică. Cea mai costisitoare era, potrivit lui Alexandru Uiuiu, documentaţia privind valoarea arhitecturală a complexului, întrucât astfel de expertize trebuie întocmite de un arhitect. Un arhitect ale cărui servicii costă însă. Suma nu era extrem de mare, circa 8.000 – 10.000 lei, dar sunt bani de care Direcţia de Cultură nu îi avea la dispoziţie. Cum nu îi avea nici Ministerul Culturii, văduvit de finanţări de la bugetului statului an de an.

„Neavând bani, ne-am blocat. Noi am tot trimis adrese ministerului până acum, dar a fost degeaba. Sperăm totuşi să reuşim să fim prinşi pe bugetul de anul viitor ca să putem finaliza acţiunea de clasare”, a declarat, în urmă cu trei ani, pentru Gazeta de Bistriţa, Alexandru Uiuiu.

Casa scriitorilor valea vinului 2

Stupefiant: Imobil vandalizat din „cauze naturale”

Între timp, imobilul a suferit deteriorări grave, inclusiv ale structurii, din cauza vandalizărilorla care a fost supus. Cea mai gravă a fost în 2014, când conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură a şi depus o plângere la Poliţie.

Sesizată, poliţia a cercetat şi a cercetat până a reieşit că, din „cauze naturale” au fost demontate şi furate sobele de teracotă, plitele de gătit, au fost smulse prizele, becurile, chiuvetele, toaleteleşi ţevile pentru apă, au fost furate: vesela, frigiderele, mobilierul, perdelele, lenjeria, păturile şi plăpumile…

Ulterior, culmea, chiar şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud a ajuns la aceeaşi concluzie -cauze naturale pe toată linia.În final cauza a fost clasată cu „succes”.

„Organele de cercetare au constatat că degradarea celor două corpuri de clădire şi a anexei (fosta baie) se datorează cauzelor naturale (intemperiilor) şi a lipsei de preocupare pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere/consolidare. De altfel Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bistriţa-Năsăud a iniţiat procedurile de clasare a imobilului din data de 28.11.2011.

Din probele administrate de către organele de cercetare a rezultat că deteriorarea imobilelor nu este rezultatul vreunei acţiuni intenţionate din partea vreunei persoane.

Având în vedere probatoriul administrat se precizează că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 253 alin 3 din Cod Penal, întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii materiale. Totuşi se apreciază că referitor la aspectele sesizate se poate vorbi de o eventuală răspundere contravenţională. (…)

În temeiul art. 315 alin 1 lit. b din C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. b din C. proc. pen.

DISPUN

Clasarea cauzei privind infracţiunea de distrugere prevăzută de art 253 alin. 3 Cod penal, potrivit art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală (…)”, se arăta în ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud.

După vandalizare şi jaf au venit la rând jefuitorii de păduri,care sub ochii închişi ai autorităţilor locale şiai poliţie, au transformat curtea Casei Scriitorilor în platformă primară pentru depozitarea buştenilor.

În perioada aceasta au mai dispărut doi stâlpi de susţinere de la pavilionul 1, total 5, s-a mai desăvârşit degradarea peretelui dinspre curte a aceluiaşi pavilion, s-a accentuat degradarea colţului dinspre sud a pavilionului 2 şi a fost arată la propriu curtea staţiunii de maşinile venite la încărcat şi de taf-urile care au cărat buştenii din partidele aflate în apropiere. Printre picături, puşi de cineva sau din proprie iniţiativă, nişte puşti din localitate au pus foc din două puncte pavilionului 1, într-o sâmbătă seara, către miezul nopţii…Norocul a fost faptul că focul a fost observat la timp şi s-a reuşit stingerea lui.

 

S-a arătat şi soarele

În 2015, procedura de clasare a fost reluată, iar în final s-a reuşit ca imobilul de la Valea Vinului să fie declarat monument istoric de categorie B, adică de interes local. nu înainte ca acesta să fie întabulat pe Ministerul Culturii. Mare parte din costurile pentru întocmirea documentelor necesare atât pentru întabulare cât şi pentru dosarul de clasare au fost asigurate din sponsorizări.

Acum după ce s-a reuşit clasarea imobilului, există posibilitatea ca acesta să fie renovat şi reabilitat cu ajutorul fondurilor europene,prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), prin care se alocă fonduri de până la 500.000 de euro – bani care pot fi derulaţi prin Agenţia de Dezvoltare a Investiţiilor în Mediul Rural.

LĂSAȚI UN MESAJ