Campusul universitar din Bistrita, mereu in stadiu de proiect

Odată cu dezvoltarea economică a municipiului Bistriţa, au apărut, în timp, aşa cum îi stă bine unui oraş care se respectă, instituţii de învăţământ superior. Una dintre acestea este Extensia Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj –Napoca, care în anul universitar 2008 – 2009 a atins un număr de o mie de studenţi.

În anul viitor universitar se preconizează creşterea numărului de studenţi care vor frecventa cursurile Extensiei UBB, dar şi creşterea numărului locurilor de cazare în căminul studenţesc, care ar putea fi peste o sută. În acest context, Andrei Marga a înaintat ideea construirii unui campus universitar la Bistriţa.

Ideea unui campus la Bistriţa există de mai demult

Ideea nu este inedită în municipiul Bistriţa. Ioan Turc, fost deputat şi fost viceprimar PNL al municipiului Bistriţa, avansase ideea construirii unui astfel de campus încă din 2006. Ideea preşedintelui liberal bistriţean avea, însă, un profil diferit: viitorul campus ar fi trebuit să apară în sânul unui parc industrial. Având în vedere că Bistriţa poseda deja o extensie a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, această universitate şi extensia ei bistriţeană (sau alte universităţi cu profil tehnic şi virtualele lor extensii la Bistriţa) ar fi trebuit să se afle în central proiectului de construire a noului campus. Locaţia la care se aspira, în studiul de prefezabilitate al acestui proiect, era localitatea Sărata, unde ar fi trebuit să apară cămine studenţeşti, laboratoare şi săli de cursuri, urmând ca legăturile de transport între Bistriţa şi Sărata să fie asigurate de autorităţile locale, care ar fi trebuit să se ocupe şi de celelalte proiecte logistice: apă, canalizare, electricitate, etc..

Parc industrial şi campus tehnic

Ideea campusului făcea parte dintr-o viziune mai largă, pe care autorul ei o numeşte “Noua zonă de dezvoltare economică”. Se pornea de la observaţia că prea mulţi viitori ingineri şi specialişti în domenii tehnice părăsesc Bistriţa natală, fiind atraşi de salariile oferite de firmele din Cluj, Bucureşti, Timişoara.

Campusul tehnic ar fi urmat să oprească această „hemoragie” şi, totodată, să atragă viitori ingineri din zonele limitrofe ale judeţului Bistriţa-Năsăud – Maramureş, Suceava, Mureş. În mod logic, ar fi trebuit ca acest centru de învăţământ tehnic să atragă nu numai creiere, ci şi instalarea în zona Bistriţei de noi întreprinderi şi diferite business-uri care să profite de pe urma acestei concentraţii de inteligenţă şi expertiză tehnică. Bani ar fi existat, spune Ioan Turc, deoarece Uniunea Europeană este dispusă să finanţeze astfel de proiecte solide şi de mare impact în dezvoltarea economică zonală.

Proiectul de campus al Extensiei UBB, Bistriţa

Totuşi, campusul universitar la care se gândeşte conducerea Universităţii “Babeş-Bolyai” este de altă natură. Horaţiu Catalano, directorul general al Extensiei UBB Bistriţa, a declarat pentru „Gazeta de Bistriţa” că acest proiect, despre care amintea rectorul Marga în discursul său inaugural, nu este deocamdată decât într-un stadiu virtual. El ar urma totuşi să calce pe urmele altor campusuri, precum cele de la Sfântu Gheorghe şi Sighet, care şi ele au crescut în jurul unor extensii ale UBB.

La Bistriţa, acest proiect urmăreşte să ofere locuinţe cadrelor didactice ale instituţiei bistriţene de învăţământ superior , care de ceva vreme sunt încadrate direct ca profesori ai extensiei, fără să mai fie nevoite să se titularizeze întâi la Cluj.
Pe urmă, campusul ar trebui să ofere cazare celor 1.000 de studenţi ai extensiei, cărora nu li se oferă decât 125 de locuri în acest moment.

Campusul va mai putea avea o sală de sport, săli informatice, săli de petrecere a timpului liber, etc. Horaţiu Catalano nu a putut să ne declare încă ce fel de sume vor fi investite, dar locaţia este ştiută: în spatele fostei clădiri „Apollo”, locaţia actuală a extensiei UBB.

UBB pozează în conchistador

UBB se găseşte acum pe o pantă ascendentă şi sub o zodie foarte favorabilă din punctul de vedere al expansiunii: Bistriţa, Dej, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Năsăud, Oradea, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Târgu Mureş, Târgu Secuiesc, Zalău, iată numele tuturor extensiilor UBB. Vă vom da doar două exemple de investiţii foarte interesante pentru evoluţia vieţii universitare din Ardeal, făcute de UBB. Astfel, în data de 29 aprilie a fost inaugurat noul cămin studenţesc „Economica II” din Cluj-Napoca; cu o capacitate de 582 locuri de cazare, clădirea are 10 etaje şi a costat 20 de milioane de lei. Extensia de la Sighetu Marmaţiei a beneficiat, în luna septembrie a anului trecut, de instalarea unui sistem de video-conferinţe ultramodern pentru organizarea de cursuri şi seminarii în interacţiune cu studenţii şi profesorii din celelalte centre.

Filozofia educaţiei

Toată această cucerire treptată a Transilvaniei de către prestigioasa instituţie din Cluj-Napoca decurge din filozofia educaţiei pe care o împărtăşeşte rectorul UBB, Andrei Marga. În aceeaşi conferinţă de deschidere, Marga a afirmat că este necesar ca pe viitor numărul studenţilor români să crească. El infirma astfel mitul conform căruia există prea mulţi studenţi în România. Totodată, Andrei Marga a afirmat că statisticile europene ne situează pe ultimele locuri în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi de studii superioare şi că prin urmare, crearea de extensii, noi universităţi care să-şi merite titulatura şi de campusuri cu capacitate din ce în ce mai mare, nu este decât un lucru de dorit.

Toate aceste intenţii sunt lăudabile. Aşteptăm însă realizarea lor concretă, care poate rezolva problema urgentă a cazării studenţilor bistriţeni.

Mihai Trişcaş