În urmă cu un an, Cristian Parasca, şeful Finanţelor Publice din Bistriţa-Năsăud, a fost declarat de către Agenţia Naţională de Integritate ca fiind în stare de incompatibilitate cu funcţia deţinută. Decizia ANI a fost contestată de Parasca la Curtea de Apel Cluj, unde i s-a dat dreptate. Şeful Finanţelor nu poate răsufla încă uşurat, fiindcă ANI a atacat hotărârea instanţei clujene la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit unui comunicat al ANI, dat publicităţii pe 26 noiembrie 2015, Cristian ConstantinParasca„se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 06noiembrie2012, întrucât deţine, simultan cu funcţia publică dedirectorîn cadrul Direcţiei Generale Regionale Finanţelor Publice Cluj-Napoca,şifuncţia de administrator, membru încadrulConsiliuluide Administraţie alS.C. AQUABIS S.A(societate comercială cu capital majoritar de stat)”.
Incompatibilitatea în cazul şefului Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud a fost declarată în baza dispoziţiilor art.94, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 161/2003,potrivit cărora„[…] Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate […]în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public[…]”
La scurt timp, Parasca a contestat decizia ANI în instanţă şi i-a convins pe magistraţii Curţii de Apel Cluj că inspectorii de Integritate nu au dreptate.
Ca şi în multe alte cazuri este vorba de interpretarea greşită a textului de lege de către inspectorii de Integritate. În speţa de faţă, practic inspectorii de Integritate au citit şi citat doar parţial articolul de lege mai sus invocat, ei oprindu-se doar la interdicţii, fără a lua în seamă şi excepţiile. Ori, tocmai pe aceste excepţii se încadra Cristian Parasca, astfel că acestea au fost invocate în faţa instanţei clujene.
Citind şi interpretând trunchiat legea, inspectorii ANI concluzionează că de fapt Cristian Parasca, pentru a evita starea de incompatibilitate, ar fi trebuit să fie desemnat ca şi membru al Consiliului de Administraţie al Aquabis SA „printr-un act administrativ sau un mandat de reprezentare emis în condiţiile legii de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud”.
Confuzie în interpretarea legilor
În contestaţia depusă în instanţă, Parasca arată că se face confuzie în ceea ce priveşte existenţa incompatibilităţii şi a modului de desemnare ca membru al consiliului de administraţie.
Acesta arată că SC Aquabis SA este o întreprindere publică – societate comercială având acţionar majoritar Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud (89,71%) şi 12 Consilii locale (10,29%), şi precizează totodată că, potrivit legii – art. 28 din OUG nr. 109/2011, consiliile de administraţie ale întreprinderilor comerciale – societăţi comerciale sunt formate „din 5-9 membri persoane fizice sau juridice cu experienţă în activitatea de administrare/management a/al unor întreprinderi publice profitabile sau a/al unor societăţi comerciale profitabile din domeniul de activitate al întreprinderii publice. Cel puţin unul dintre membri consiliului de administraţie trebuie să aibă studii economice şi experienţă în domeniul economic, contabilitate, de audit sau financiar de cel puţin 5 ani. Nu pot fi selectaţi mai mult de 2 membri din rândul funcţionarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice”. De asemenea, potrivit art. 29 din aceeaşi ordonanţă, membrii CA sunt desemnaţi de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului de administraţie în funcţie sau a acţionarilor, candidaţi care apoi sunt selectaţi/evaluaţi în prealabil şi recomandaţi de comitetul de nominalizare din cadrul CA, care este asistat de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, aflat în contract cu societatea în cauză. În plus, membru al CA trebuie să fie în mod obligatoriu şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.
ANI o ia peste nas
Instanţa apreciază ca pertinente motivele contestaţiei depuse de şeful Finanţelor Bistriţa-Năsăud.
„Din acest text de lege (n. r . – prevederile OUG 109/2011) rezultă în mod neechivoc că legea specială aplicabilă acestor societăţi permite ca această calitate de membri în consiliul de administraţie să fie cumulată cu calitatea de funcţionar public în cadrul altei instituţii sau autorităţi publice decât cea tutelară cum este cazul şi în speţă. Ori câtă vreme acest cumul este în mod expres permis de legea ce se aplică cu prioritate în această materie nu se poate reţine că o altă lege sancţionează acest cumul de funcţii.
Acest cumul permis de legea specială trebuie pentru a asigura efectul util şi aplicarea dispoziţiilor art. 29 din OUG 109/2011 încadrat în situaţiile de excepţie reglementate de alineatul 2 indice 1 al art. 94 din Legea 161/2003, o interpretare contrară ducând la concluzia că şi în ipoteza unui cumul permis expres de legiuitor o persoană se poate afla într-o situaţie de incompatibilitate şi poate fi sancţionat ceea ce nu poate fi acceptat”, arată magistraţii clujeni.
Instanţa punctează şi cu privire la motivul principal pentru care Cristian Parasca ar fi, din punctul de vedere al ANI, incompatibil, şi anume că nu a prezentat un act de numire în CA al SC Aquabis SA din partea Adiministraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, conform art. 94 alin 2 indice 1 din legea 161/2003.
„Un astfel de act nu poate fi însă prezentat raportat la dispoziţiile din OUG 109/2011 ce reglementează procedura de numire a membrilor consiliului de administraţie”, arată Curtea de Apel Cluj.
Instanţa invocă în acest context textele articolelor 29, 25 şi 60 din OUG 109/2011, în conformitate cu Legea nr. 31/1990.
„Din aceste prevederi legale rezultă că numirea membrilor consiliului de administraţie al unei asemenea societăţi comerciale nu se face în cazul funcţionarilor publici ce pot deţine această calitate de către autoritatea sau instituţia publică la care ei îşi desfăşoară activitatea ca funcţionari publici.
Această numire se face prin hotărâre a adunării generale fie la propunerea consiliului de administraţie, fie la propunerea acţionarilor”, arată instanţa, aceasta precizând că din actele existente la dosarul cauzei rezultă că numirea lui Cristian Parasca în CA al Aquabis SA s-a făcut prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor la propunerea consiliului de administraţie pe baza selecţiei realizate conform prevederilor legale.
„Altfel spus numirea reclamantului (n. r. – Cristian Parasca) în calitate de membru al consiliului de administraţie s-a realizat cu respectarea procedurii legale de numire pentru ipoteza cumulului permis în mod expres de lege”, precizează instanţa, accentuând totodată şi faptul că Parasca nu putea primi un mandat de reprezentare în CA din partea Finanţelor Publice BN, în condiţiile în care Aquabis SA este guvernată de o altă autoritate publică, respectiv Consiliul Judeţean BN şi Consiliile locale, în calitate de acţionari.
CA Cluj îi dă dreptate lui Parasca
În final, instanţa Curţii de Apel Cluj a admis contestaţia formulată de Cristian Parasca şi a anulat raportul de evaluare întocmite pe numele acestuia de Agenţia Naţională de Integritate. Sentinţa nu este definitivă, astfel că ANI a atacat-o în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Deşi dosarul a ajuns la ÎCCJ în luna mai, în acest moment acesta se află în procedura de filtru şi abia apoi va fi stabilit un prim termen de judecată, care mai mult ca sigur va fi undeva în 2017.
