Bistritenii, datori la banci

Prognozele făcute nu sunt deloc liniştitoare pe fondul căderii economiei, a pierderilor locurilor de muncă de mulţi bistriţeni, a diminuării câştigurilor celor care vor reuşi să-şi păstreze slujbele. Este destul de clar că numărul celor care vor reuşi să-şi plătească la timp creditele contractate se va diminua considerabil.

Numărul restanţierilor a crescut lună de lună

Primele semnale ale acestui adevărat "holocaust" financiar s-au observat încă în toamna anului trecut. Lună de lună numărul restanţierilor la bănci a crescut, iar valoarea creditelor neplătite s-a dublat.
Unele sondaje de profil date publicităţii, sau studii de specialitate, dintre care unul a fost realizat de Comisia Europeană şi o companie de cercetare, indică faptul, fără nicio tăgadă, că procentul românilor, care consideră că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit, a crescut de la 30%, în luna octombrie 2008, la 44% în luna ianuarie 2009, ajungând la circa 60%, în luna aprilie 2009. În jur de 22% dintre români sunt nevoiţi să consume din economii sau să recurgă la împrumuturi de bani pentru a se descurca ori pur şi simplu pentru a supravieţui.

În comparaţie cu noi românii, situaţia în alte ţări, membre ale Uniunii Europene, este puţin diferită. Dacă în Polonia, doar 15% din cetăţeni consumă din economii, la bulgari situaţia este chiar îngrijorătoare, aproape 50% dintre aceştia apelând la economii şi la împrumuturi pentru a trăi. Pe de altă parte, 18% din concetăţenii noştri consideră că familia lor are mai mulţi bani decât în perioada similară a anului trecut. Studiul mai scoate la suprafaţă o tendinţă – tot mai mulţi români sunt pesimişti, se aşteaptă ca în perioada care vine să se descurce tot mai greu cu banii. Dar sunt şi români optimişti, e drept mai puţini, care consideră că în acest an îşi vor păstra standardul de viaţă cu care s-au obişnuit.

Cele mai multe restanţe, la împrumuturile în euro

Atunci când lucrurile aparent mergeau bine şi motorul economiei, după spusele unor oficiali, "duduia", românii au dat iama la credite şi s-au îndatorat la bănci, în masă.
Datele oficiale indică faptul că circa 520.000 de persoane, au datorii la bănci de circa 1,39 miliarde de lei. 81,25% din valoarea restanţelor au întârzieri la plată de peste 90 de zile. Restanţele mai mari de 30 de zile, la împrumuturile populaţiei, cea mai mare parte în moneda naţională, au fost de 1,40 miliarde de lei în martie, în creştere cu 5% faţă de luna februarie, din care valoarea împrumuturilor, unde plata a depăşit mai mult de 90 de zile, a fost de 1,13 miliarde de lei, în urcare cu 4%. Întârzierile de plată care depăşesc 90 de zile, erau la sfârşitul lunii martie 2009, 81,2%, din valoarea totală a restanţelor, comparativ, cu 82% în februarie şi 80,4% în ianuarie.

La sfârşitul primului trimestru al anului 2009, procentul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile a fost de 511.207, în scădere cu 0,8% faţă de luna februarie, dar în creştere cu 6% faţă de luna ianuarie. La sfârşitul lunii martie 2009, numărul restanţelor a scăzut uşor, de la 739.277 la 733.357. Cele mai multe restanţe de peste 30 de zile şi 90 de zile sunt la creditele în lei, respectiv 70% din total, dar valoarea întârzierilor la împrumuturile în euro şi alte valute cresc extrem de rapid.

Conform datelor BNR, restanţele românilor, în funcţie de moneda în care a fost contractat creditul, se prezintă astfel: lei – 974,7 milioane de lei, în creştere cu 32% faţă de 2008; euro – 381,2 milioane de lei, în creştere cu circa 70% faţă de 200; franci elveţieni – 32,4 milioane de lei; dolari americani – 4,1 milioane de lei.

Doi din trei români au contractat un credit

La această dată în România sunt acordate un număr de 6,6 milioane de credite. Creditul mediu pentru fiecare client este de 6.500 euro, iar doi români din trei, au mai multe credite contracte. În total, creditele acordate de sistemul bancar şi jucătorii de top de pe piaţa instituţiilor financiare nebancare, se ridică la 94,5 miliarde lei, adică echivalentul de 26,1 miliarde de euro.

Gestionarea informaţiilor privind piaţa creditului de retail, este asigurată de Biroul de Credit, o instituţie creată în urmă cu patru ani de băncile din sistem. De trei ani, Biroul de Credit colectează de la instituţiile partenere, atât date negative (restanţele acumulate de clienţi sau declaraţii cu inadvertenţe prezentate), cât şi informaţii pozitive, date despre tipul creditelor contractate şi valoarea acestora, chiar dacă nu au apărut probleme la rambursare. La ora actuală, Biroul de Credit colectează informaţii de la 24 de bănci comerciale, acoperind astfel în proporţie de 92% piaţa de retail. Pe lângă acestea, alte şase IFN-uri (societăţi de leasing şi de credit de consum) furnizează informaţii în sistemul Biroului de Credit. Lucrul cel mai interesant este faptul că, din totalul creditelor acordate, 66% sunt finanţări pentru consum, iar pe locul doi vin cardurile de credit, la ora actuală peste un milion de astfel de conturi fiind active.

Sigur, informaţii furnizate de bănci sunt foarte puţine, în sistemul bancar, lucru de înţeles, acţionând o adevărată legea a tăcerii, "Omerta". Secretul bancar este unul din cele mai bine păstrate secrete din România, în condiţiile în care secretele militare sunt livrate la "vrac", înmagazinate pe simple stikuri.

Restanţe de 65 de milioane de lei în BN

Situaţia în judeţul Bistriţa-Năsăud este îngrijorătoare. Tot mai mulţi conjudeţeni, de la o lună la alta, nu mai reuşesc să-şi achite ratele la bănci.

Conform unor date oficiale obţinute de la BNR, în luna aprilie 2009 valoarea creditelor restante s-a cifrat la 65 milioane de lei, comparativ cu luna februarie 2008, când se înregistrau credite restante de circa 55 milioane de lei. Conform datelor BNR, rezultate dintr-un studiu intitulat "Comportamentul financiar al populaţiei şi agenţilor economici în profil teritorial", în judeţul Bistriţa-Năsăud, în luna februarie 2009, bistriţenii au împrumutat de la bănci, precum şi de la alte instituţii de creditare, suma de 3,7 miliarde de lei, dintre care 1,98 miliarde în lei şi 1,80 miliarde în euro.

Şeful DGFP BN, optimist

Directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, Sabin Ilieşi, consideră că suma de circa 65 milioane lei, credite restante, nu ar trebui să fie alarmantă nici pentru bănci, dar nici pentru populaţie. Comentând pe marginea comunicatului dat de BNR, şeful Finanţelor publice al judeţului Bistriţa-Năsăud, Sabin Ilieşi, arăta că pot fi restante câteva milioane, dar cifrele date publicităţii de către BNR nu ar trebui să afecteze băncile. Ilieşi pune punctul pe „i”, precizând că răul cel mai mare care se poate produce în acest moment este de a crea panică în rândul populaţiei, deoarece la ora actuală s-ar contura o problemă psihologică, care ar putea genera o lipsă de încredere în raport cu băncile. El consideră că nu sunt vinovaţi clienţii, ci băncile, deoarece au anumite reţineri în a acorda credite. Concluzionând asupra problemei în discuţie, Ilieşi, nici nu se putea altfel, având în vedere demnitatea publică pe care o are, este încrezător în politicile monetare ale guvernului, care conjugate cu împrumutul luat de la FMI şi de la Uniunea Europeană, va reuşi să relanseze creditarea în România. Şeful DGFP BN este încrezător în faptul că reducerea procentului de garanţie la BNR de la 40%, până la 20%, va permite cu siguranţă relansarea creditării, deoarece băncile pot obţine profit numai dacă rulează banii. Este, de asemenea, convins că într-o anumită perioadă de timp, creditarea în România va fi relansată.

Este de salutat gestul unui om din sistem, care încearcă să vadă şi partea plină a paharului, în situaţia în care scroafa este moartă în coteţ.

ZAHARIA COTOC