Bistriţeanul acuzat că i-a tras în piept pe Costea şi Seplecan, vrea iertăciuni

365

Fostul şef al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, apare într-un dosar, alături de prietenul său de la ADI Ecometropolitan, Bogdan Costea, ca părţi vătămate prin înşelăciune. În concret, cei doi ar fi remis anumite sume de bani unui bistriţean ce lucra la o firmă a cărei obiect de activitate era obţinerea de fonduri europene, cu scopul de a fi angajaţi pe proiectele obţinute de inculpat. În prezent Costea şi Seplecan l-au iertat pe bistriţean, însă instanţa nu.

 

Cu antecedente penale, condamnare de 3 ani, de Judecătoria Beclean, inculpatul Mihaly Zoltan, studii superioare, angajat al unei asociaţii cu proiecte de integrare a romilor, dar care nu avea atribuţii în angajarea de personal şi-a recunoscut faptele în faţa anchetatorilor, cum rezultă şi din rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată pentru înşelăciune, cu un prejudiciu total cauzat de 5.600 euro şi 3.750 lei.

Potrivit plângerii sale, Seplecan a oferit suma de 1.500 de euro unui bistriţean cu antecedente penale, pentru a obţine postul de consilier juridic în cadrul proiectului. Nu s-a ales nici cu funcţia, nici cu banii recuperaţi.

Inculpatul s-a folosit de lansarea unui proiect cu fonduri europene pentru romii de la groapa de gunoi a oraşului, pentru a-i propune angajarea ca jurist în cadrul asociaţiei. Seplecan a plătit banii solicitaţi pentru întocmirea actelor, în rate, fără a primi chitanţă.

„Persoana vătămată Szeplekan Mihai (vechiul nume al lui Seplecan) a declarat că (f. 20-23) în cursul lunilor iunie – iulie 2011, l-a cunoscut pe inculpatul MZ, acesta recomandându-se ca fiind …., calitate în care a creat aparenţa că se ocupă de proiecte europene în favoarea rromilor. În cadrul unor discuţii, inculpatul MZ i-a relatat persoanei vătămate SM că a fost demarat un proiect de integrare a rromilor din …., din mun. Cluj-Napoca, propunându-i să îl angajeze jurist în cadrul acestui proiect. Pentru a convinge persoana vătămată de realitatea celor susţinute inculpatul i-a propus acesteia să participe la o adunare a rromilor unde au fost mai mulţi reprezentanţi ai clasei politice.

În condiţiile date, inculpatul Mihaly Zoltan i-a furnizat persoanei vătămate informaţii despre proiect, condiţiile de angajare şi detalii legate de un eventual curs de perfecţionare, informaţii pe care i le-a transmis de pe adresele de e-mail ale unor persoane necunoscute despre care a afirmat că sunt şefii săi. Totodată inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate suma de 1500 euro pentru întocmirea documentaţiei de angajare, sumă pe care persoana vătămată a plătit-o în trei rate în lei, fără a primi vreo chitanţă sau alt document în acest sens”, se arată în rechizitoriul prin care Mihaly a fost trimis în judecată pentru înşelăciune.

 

Ducea geanta lui Nicoară şi voia un  trai mai bun

În perioada în care a fost înşelat, Seplecan era consilier personal al preşedintelui PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară.

Diploma sa de studii superioare juridice, eliberată de Universitatea Spiru Haret, face obiectul unei anchete, existând suspiciuni cu privire la autenticitatea ei.

Alături de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în dosar mai sunt şi alţi păgubiţi, păcăliţi în perioada 2011-2012, în condiţii similare de către acelaşi suspect, respectiv Lucian Prodan, Bogdan Costea, Nicu Doru Hetea, Iulia Diana Jula, Ion Vasile Tivadar, Andreea Dulgheru, Danut Gh Vlasin şi Silvia Alexandrina Chiş, care s-au constituit părţi civile, cu un prejudiciu total cauzat de 5600 euro şi 3750 lei.

Transportatorul Lucian Prodan a fost păcălit să avanseze suma de 2.000 euro, cu titlu de garanţie de participare la licitaţie, fără eliberarea unei chitanţe.

„Persoana vătămată Lucian Prodan susţine că (f. 24-27) inculpatul s-a prezentat ca fiind …, susţinând că la acel moment derulează un program European „…” şi ar avea nevoie de o firmă de transport, propunându-i astfel o colaborare. În paralel, inculpatul i-a mai propus persoanei vătămate PL ca prin intermediul societăţii soţiei persoanei vătămate să fie achiziţionate diferite produse de papetărie necesare organizaţiei în cadrul proiectului mai sus invocat.

În aceste condiţii, persoana vătămată s-a interesat cu privire la modalitatea prin care se pot efectua aceste achiziţii iar între inculpat şi persoana vătămată au fost purtate mai multe discuţii, având loc un schimb de e-mail-uri conţinând şi pretinsa documentaţie de atribuire a contractelor (f. 28-57).

Ulterior, inculpatul MZ i-a adus la cunoştinţă persoanei vătămate PL că urmează să fie organizată licitaţia de atribuire a contractelor, solicitându-i totodată suma de 2.000 euro cu titlu de garanţie de participare la licitaţie, sumă pe care persoana vătămată i-a înmânat-o fără a primi vreo chitanţă sau alt document în acest sens”, se arată în actele de trimitere în judecată.

bogdan costea hostel net

Costea Bogdan a achitat suma de 1.500 euro, ca garanţie de participare la licitaţie.

„Persoana vătămată CB a declarat (f. 58-61) că l-a cunoscut pe inculpatul MZ în aceleaşi condiţii ca şi PL, respectiv prin intermediul numitului SM, inculpatul prezentându-se şi recomandându-se ca … la o firmă care se ocupă de fonduri europene pentru rromi şi cursuri de reintegrare. In cursul lunilor iunie-iulie 2011 inculpatul MZ i-a propus persoanei vătămate încheierea unui acord de colaborare prin care societatea deţinută de către persoana vătămată să furnizeze hrană pentru un număr de 72 de persoane precum şi închirierea unui spaţiu pentru sala de cursuri, activităţi ce erau necesare în cadrul proiectului pe care îl derulează.

Pentru a-i întări convingerea persoanei vătămate că cele susţinute sunt adevărate inculpatul a făcut o comandă de marfă către societatea deţinută de persoana vătămată pe care a achitat-o cu promptitudine. Cu această ocazie persoana vătămată a constatat că în locaţia unde îşi avea proiectul sediul există activitate.

În aceste condiţii persoana vătămată nu a avut nici o suspiciunea în momentul în care inculpatul i-a solicitat suma de 1500 euro reprezentând garanţia de participare la licitaţia pentru încheierea contractului de colaborare.

 

Ion Vasile Tivadar l-a găsit pe inculpat la mica publicitate.

Persoana vătămată TIV (f. 135-137), dorind să se angajeze, a publicat un anunţ în ziarul „Piaţa de la A la Z”, fiind sunat în data de 05.04.2012 de către inculpatul MZ care s-a recomandat iniţial sub numele de „IŞ”. Acesta s-a recomandat ca fiind manager al Fundaţiei pentru DRU, …, spunând că este persoana responsabilă cu recrutarea de personal în cadrul proiectului. După aceasta, persoana respectivă i-a solicitat persoanei vătămate să trimită prin intermediul poştei electronice, pe adresa …@gmail.com, mai multe documente care ar fi necesare pentru întocmirea dosarului. Totodată, persoana vătămată a fost dirijată să depună în contul bancar al fundaţiei suma de 370 lei, sumă ce ar fi trebuit să reprezinte contravaloarea Certificatului European necesar la angajare, ulterior stabilindu-se faptul că acest cont aparţine inculpatului MZ (f. 168-178).

După ce persoana vătămată a virat în contul inculpatului suma solicitată, acesta nu a mai făcut absolut nici un demers în sensul înţelegerilor anterioare, însuşindu-şi suma de bani trimisă de persoana vătămată”.

 

Seple şi Bobi l-au iertat

Atât fostul preşedinte de CJ, Mihai Seplecan, cât şi directorul de la deşeuri, Bogdan Costea şi-au schimbat declaraţiile susţinând că au remis acele sume, bistriţeanului,cu titlu de împrumut.

Motiv pentru care instanţa de fond a decis condamnarea lui Mihaly la patru ani de închisoare.

Acum bistriţeanul a făcut apel la sentinţă şi susţine că încearcă să dea toţi banii înapoi părţilor vătămate. La primul termen de la Curtea de Apel Cluj, Mihaly s-a prezentat fără avocat şi a cerut amânarea procesului în vederea angajării unui apărător ales.

Înainte de încheierea şedinţei, infractorul a dorit să facă anumite precizări.

„Domnilor Seplecan şi Costea le-am achitat banii în septembrie 2016. Ţin să menţionez că nici la şedinţele de pe fond, niciuna din victimele declarate părţi civile nu s-au prezentat. Eu umblu după ei să le dau banii şi nu-i găsesc. Fundaţia la care eu lucram avea sediul în Alba Iulia şi un punct de lucru la Bistriţa. Infracţiunile s-au comis în jurul anului 2012 iar eu m-am redresat de atunci. Fac apel la sentinţa dată de instanţa pe fond deoarece este una prea mare, iar eu m-am reconciliat cu majoritatea părţilor. Dacă e nevoie le chem în instanţă să vă ateste acest lucru” s-a apărat Mihaly Zoltan.

LĂSAȚI UN MESAJ