„Batrana” Constitutie, in „moarte clinica”

Constituţia României este depăşită. Atât experţii în drept constituţional, cât şi politicenii consideră că numeroase articole din Legea Fundamentală a ţării nu mai corespund nevoilor actuale ale societăţii. Două exemple concrete, utilizate în campania pentru prezidenţiale, sunt legate de structura Parlamentului, mai precis Parlament unicameral vs. Parlament bicameral, şi statul naţional. Candidatul UDMR pentru cea mai înaltă funcţie în stat, Kelemen Hunor, consideră că articolul 1 din Constituţie este depăşit. „România este un stat naţional doar pe hârtie. Trebuie schimbată această sintagmă. […] Constituţia trebuie să fie în concordanţă cu realitatea, nu realitatea trebuie adusă în conformitate cu Constituţia”, a declarat Kelemen Hunor. Preşedintele Traian Băsescu foloseşte şi el, în campania electorală, un slogan cu privire la necesitatea rectificării Constituţiei. „De ce le e frică nu scapă. Hai la referendum”, este mesajul prin care preşedintele susţine Parlamentul unicameral.

„În 1991 am început să învăţăm democraţia”

Pe lângă aceste chestiuni, Constituţia României are nevoie de modificări datorate schimbărilor care au avut loc. Potrivit specialistului în drept constituţional Cynthia Curt, se impune o corelare a prevederilor Legii Fundamentale cu realitatea. „Societatea evoluează şi odată cu ea şi nevoile ei. O Constituţie care a fost concepută în 1991, după un regim comunist, când democraţia în România era la nivel embrionar, este normal să aibă loc modificări. Practic, noi în 1991 am început să învăţăm democraţia. Chiar dacă a fost revizuită în 2003, sunt anumite prevederi în Constituţie care nu mai corespund noilor nevoie ale societăţii. Sunt prevederi interpretabile, care nu mai răspund incidentelor constituţionale actuale. Este clar că trebuie revizuită Legea Fundamentală în conformitate cu nevoile şi schimbările active din societate. Discuţia este foarte amplă, probabil că trebuie schimbări în ceea ce priveşte Curtea Constituţională, desigur procedura legislativă şi formula bicamerală versus formula unicamerală, care s-a dovedit că trebuia schimbată, dar din păcate nu a putut să fie sintetizată aşa cum era nevoie. Dacă luăm Constituţia articol cu articol sunt modificări care se impun. De exemplu articolul privind revocarea miniştrilor, pot sau nu să fie revocaţi sau pot fi doar remaniaţi. Sunt nişte exprimări confuze care creează confuzii şi este normal să fie perfecţionată sau măcar să încercăm să o perfecţionăm. Nu pot fi imaginate toate situaţiile care vor apărea ulterior, în cinci sau zece ani. De aceea Curtea Constituţională are conceptul de „stare de constituţionalitate” care se poate schimba, modifica, în funcţie de nevoia societală”, a declarat Cynthia Curt.

„Fiecare constituţionalist are o agendă complexă”

Poziţia specialistului în drept constituţional este împărtăşită şi de consilierul prezidenţial pentru minorităţi, avocatul Eckstein Kovacs Peter. Acesta este de părere că revizuirea constituţională din 2003 a cuprins numai schimbările necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. „În opinia mea se impune o revizuire a Constituţiei. Ea a fost adoptată în 1991 şi a reflectat un mod de gândire specific acelei perioade. În 2003, ea a fost revizuită, dar nu a existat un acord politic major între partidele politice, s-a revizuit doar ceea ce era strict necesar pentru a pune de acord Constituţia cu reglementările UE. Ca atare, eu cred că Legea Fundamentală şi-a arătat unele lacune, sunt prevederi care sunt grav interpretabile şi produc perturbări, iar pe de altă parte se conturează tot mai mult necesitatea consacrării constituţionale a regiunilor ca şi unitate administrativă şi reforma sistemului parlamentar. Acestea sunt numai două puncte, dar cred că fiecare constituţionalist are o agendă complexă. Sunt câteva articole care sunt de notorietate, relaţiile dintre puterile statului nu sunt suficient de reglementate, raporturile dintre preşedinte, Parlament şi Guvern”, consideră Eckstein. Social-democratul Eugen Nicolicea, membru în Comisia juridică din Camera Deputaţilor, consideră că motivul pentru care aceste discuţii au loc este faptul că nu au fost prevăzute conflicte atât de puternice între instituţiile statului. „Trebuie câteva schimbări, deoarece atunci când a fost făcută, cei care au realizat Constituţia, nu şi-au imaginat astfel de conflicte între instituţiile statului. Aceste aspecte ar trebui reglementate, să nu mai poată fi interpretate. Este evident că aceste prevederi care dau posibilitatea de interpretare, uneori chiar abuziv, trebuie clarificate, trebuie să se ştie precis despre ce e vorba. Normele generale trebuie să fie atât de clare încât să nu poată fi interpretate. Sunt convins că la următoarea modificare a Constituţiei, cei care vor formula noile prevederi, văzând ce se întâmplă acum, vor ţine cont că există posibilitatea să se interpreteze într-un mod abuziv. De exemplu, articolul 103, preşedintele desemnează premierul după consultarea cu partidele parlamentare. Acum, partidele parlamentare interpretează că preşedintele trebuie să ţină cont de ce spun ei, iar preşedintele susţine că nu. Situaţia aceasta se putea evita foarte clar. Dacă în loc de „după consultarea partidelor parlamentare” era „la propunerea partidelor parlamentare” era cu totul altceva şi nimeni nu mai putea interpreta după bunul plac”, este de părere Eugen Nicolicea.

Referendumul, „praf în ochi”

Fostul ministru de Justiţie în Guvernul Tăriceanu şi membru în Comisa juridică din Camera Deputaţilor, Tudor Chiuariu, consideră că referendumul propus de Traian Băsescu nu are nicio valoare, iar în ceea ce priveşte actuala formă a Constituţiei, problema majoră nu are nicio legătură cu prevederile acesteia, ci cu respectarea ei. „În primul rând, Constituţia României ar trebui respectată. În al doilea rând, ar trebui să avem o coerenţă în interpretarea Constituţiei, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât cu ajutorul Curţii Constituţionale. Nu în ultimul rând, sunt unele lucruri care pot fi îmbunătăţite în Constituţia actuală, acestea ar putea fi supuse unei revizuiri. Ce lipseşte este consensul politic larg, iar acest lucru nu se va modifica prin Constituţie. Mai mult, în niciun caz nu poate fi modificată pentru a fi folosită ca unealtă în lupta politică. Dacă ne uităm bine, niciun stat care are o democraţie dezvoltată nu are un parlament unicameral. Lucrul acesta ar trebui să ne dea de gândit. Referendumul propus de Traian Băsescu nu are nicio valoare, este „praf în ochi”. Dacă vorbim de modificări ale Constituţiei, eu aş vedea mai degrabă limitarea prerogativelor preşedinţiale, pentru că după 1990, preşedintele s-a dovedit mai degrabă un factor perturbator, decât un factor de echilibru. Democraţie fără preşedinte sau cu preşedinte cu atribuţii reduse există, democraţie fără Parlament nu. Ar trebui mai degrabă să facem un referendum în care să îi întrebăm pe români dacă le-a îmbunătăţit în vreun fel viaţa existenţa instituţiei prezidenţiale şi dacă nu, să ne gândim, dacă nu la desfiinţarea ei, măcar la limitarea atribuţiilor, pentru că nu cred că e nevoie de o astfel de instituţie în România ca să numească şefii serviciilor secrete şi şefii procurorilor. Sunt două lucruri pe care le poate face oricine altcineva”, a susţinut Tudor Chiuariu.

Silvia Boncuţiu