Avram şi Blaga, luptători cu rol determinant în Revoluţie, pe dovezi fabricate! Ce au descoperit procurorii

585

George Avram, city-managerul municipiului Bistriţa şi fost viceprimar timp de două mandate, şi Ioan Blaga au fost trimişi în judecată, săptămâna trecută, de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei doi fiind acuzaţi de cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în dosarul „Certificate de revoluţionar false”. Din rechizitoriul procurorilor reiese că pentru falsificarea documentelor s-a folosit hârtie îngălbenită. În acelaşi dosar sunt trimise în judecată alte zece persoane, cap de listă fiind un fost secretar de stat, Adrian Sanda, acuzat de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

 

În luna noiembrie a anului trecut, 21 de percheziţii au avut loc în Bucureşti şi mai multe judeţe din ţară, printre care şi Bistriţa-Năsăud. Percheziţiile au fost efectuate la domiciliul unor persoane şi sedii de instituţii, într-un dosar care, conform unor surse ale Gazetei de Bistriţa, este doar vârful unui iceberg ale cărui dimensiuni reale se vor vedea în curând, cel al obţinerii titlurilor de revoluţionari şi de luptător cu rol determinant în revoluţie de pe urma cărora au obţinut beneficii consistente.

De la începerea urmăririi penale şi anchetarea celor implicaţi în dosar nu s-a scurs multă vreme, fiindcă pe 16 martie, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au trimis în judecată 12 persoane. Printre acestea se află şi doi bistriţeni – George Avram şi Ioan Blaga. Cei doi sunt acuzaţi de cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată Adrian Sanda, la data faptelor având funcţia de secretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989 – SSPR, Denisa Tănase, fost secretar general al SSPR şi Cristina Cechi, fost şef serviciu Departament pentru Revoluţionari din cadrul SSPR, sub aspectul săvârşirii a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a patru infracţiuni de abuz în serviciu.

Totodată, a mai fost trimis în judecată Gheorghe Neagu, pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă, Ionel Iosef, pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă şi a trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată (sub forma instigării), Ciprian Arănuşi, pentru trafic de influenţă, Cristian Adam, pentru cumpărare de influenţă (sub forma complicităţii), Ştefan Păduraru şi Nelu Vrânceanu, pentru cumpărare de influenţă şi Ioniţă Angheluţă, pentru două infracţiuni de cumpărare de influenţă.

ioan-blaga-revolutionar

Scopul legiuitorului deturnat pentru obţinere de avantaje materiale

În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 a fost modificată şi completată, fiind introdusă o nouă categorie de revoluţionari şi anume ,,Luptător cu rol determinant”, atribuit celor care în perioada 14 – 22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar,doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute,până la fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie 1989, ora 12.10.

Astfel, în baza textelor de lege au fost determinate localităţileTimişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş, Cluj-NapocaşiBucureştica fiind cele în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, urmând ca alte localităţi în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, să fie determinate din acte normative emise în acest sens sau prin documente oficiale eliberate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procedura de obţinere a certificatelor pentru acordarea titlului de ”Luptător cu rol determinant”, consta în avizarea dosarului la nivelul SSPR, deciziile emise în acest sens putând fi contestate la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD). Prin patru decrete semnate de preşedintele României, în anii 2015 şi 2016, a fost conferit titlul de „Luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător cu rol determinant” unui număr total de 3.505 persoane.

În urma anchetei, procurorii au ajuns la concluzia că o parte din persoanele care au obţinut titlul de luptător cu rol determinant la Revoluţia din decembrie 1989 l-au obţinut prin încălcarea dispoziţiilor legale.

„Potrivit probelor administrate în cauză de procurori, o parte din aceste persoane au obţinut însă acest titlu prin încălcarea dispoziţiilor legale. În mod concret, procedura de obţinere a acestui certificat, fiind bazată aproape exclusiv pe documente şi declaraţii provenind de la persoane direct interesate, a favorizat apariţia, atât la nivelul asociaţiilor judeţene de revoluţionari, cât şi la nivelul celor două instituţii cu atribuţii în acordarea acestor titluri, a unor persoane dispuse să promoveze acţiunile revoluţionarilor din ţară, solicitându-le acestora în schimb diferite sume de bani pentru obţinerea în mod fraudulos a titlurilor de «Luptător cu rol determinant» în cadrul Revoluţiei şi, implicit, obţinerea ilegală a drepturilor băneşti aferente”, spun anchetatorii.

Procurorii mai precizează că, spre deosebire de celelalte categorii de revoluţionari, în acest caz este vorba de drepturi băneşti majorate, în baza titlului respectiv deţinătorii primind, începând cu 1 ianuarie 2015, o indemnizaţie lunară de gratitudine în valoare de 2.020 de lei.

Ancheta a scos la iveală faptul că membrii Comisiei de avizare din cadrul SSPR au deturnat scopul pentru care legiuitorul a clarificat dispoziţiile legale, şi anume eliminarea abuzurilor, creând condiţiile prin care persoane din localităţile incluse în mod abuziv în categoria celor cu rol determinant au obţinut de la bugetul de stat sume importate de bani, cu titlu de indemnizaţie de gratitudine.

Probatoriul administrat a relevat că, o persoană, care a parcurs tot circuitul legal şi a intrat la plată, a încasat suma de aproximativ50.000 lei.

revolutia-din-1989

Prejudiciu de peste 14 milioane lei la bugetul de stat

Procurorii au reţinut că „activitatea infracţională ainculpaţilor funcţionarilor publiciîn cadrul Comisiei din structura SSPR (…) formată din Sanda Adrian (preşedinte), Tănase Denisa Corina şi Cechi Cristina Valentina (membri) – a constat în încălcarea atribuţiei (…) de analizare şi verificare a dosarelor depuse de asociaţiile locale de revoluţionari şi s-a concretizat în includerea în categoria localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului, a nouă oraşe în cazul cărora a fost eludat adevărul istoric”.

„Din probele administrate a reieşit că faptele comise au avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de14.047.085 lei, aceasta reprezentând indemnizaţiile acordate revoluţionarilor începând cu data 1 ianuarie 2015, plătite de către casele judeţene de pensii”, mai arată anchetatorii.

Potrivit procurorilor, faptele celor trei inculpaţi – Sanda, Tănase şi Cechi – constituie obiectul material a cinci infracţiuni de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în legătură cu deciziile privind localităţile Târgovişte, Buzău, Arad, Brăila şi Deva, respectiv a patru infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu deciziile privind localităţile Băile Herculane, Piatra Neamţ, Suceava şi Hunedoara. Deciziile au fost luate fără a avea o fundamentare juridică şi uneori chiar în pofida probelor existente, cum a fost în cazul localităţilor Băile Herculane şi Hunedoara, unde au fost ignorate adresele PÎCCJ prin care se comunica organizaţiilor de revoluţionari solicitante că în oraşele respective nu s-au înregistrat victime sau persoane reţinute până în data de 22 decembrie 1989.

„În ceea ce priveşte includerea oraşului Târgovişte, inculpaţii şi-au întemeiat decizia pe un document din anul 2015 care atesta că o persoană ce a fost internată în decembrie 1989 la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte avea diagnosticul «plagă împuşcată la nivelul cicatricei operatorii’, deşi în dosar exista şi un alt document din acea perioadă care infirma acest lucru, respectiv menţiona ca diagnostic ‘plagă supurată la nivelul cicatricei operatorii», complicaţie medicală survenită în urma unei intervenţii chirurgicale anterioare. De asemenea, în cazul oraşului Brăila, în dosarul de admitere a localităţii s-a reţinut în mod fals că în decembrie 1989, pe strada Republicii, s-ar fi scandat «nu avem pâine, nu avem salam, nu avem ce mânca», când, în realitate, documentul avut ca temei prezenta o cu totul altă situaţie de fapt, respectiv proferarea de cuvinte obscene de către două persoane aflate în stare de ebrietate”, mai arată procurorii.

 

Banul, ochiul dracului!

Referitor la activitatea infracţională a inculpaţilor care nu aveau calitatea de funcţionari publici, procurorii susţin, pe baza probelor de la dosar, că mai multe persoane interesate să obţină calitatea de „Luptător cu rol determinant în Revoluţie” au promis, au oferit sau au dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alţii, direct ori indirect, unor persoane din cadrul SSPR şi CPRD, care aveau influenţă sau au lăsat să se creadă că au influenţă asupra unor funcţionari din cadrul acestor instituţii cu putere de decizie.

Unii dintre reprezentanţii asociaţiilor de revoluţionari care aveau influenţă sau lăsau să se creadă acest lucru sunt acuzaţi că au pretins diferite sume de bani de la cei care au solicitat acordarea titlului de „Luptător cu rol determinant”, pentru a le facilita acestora obţinerea lui chiar dacă nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Pentru persoanele care achitau suma respectivă şi nu întruneau condiţiile, la dosarele personale au fost introduse documente suplimentare care să confirme prezenţa în timpul Revoluţiei la obiectivele de importanţă deosebită sau în locuri unde au avut loc confruntări violente.

 

Avram şi Blaga „au luptat” în Bucureşti… doar pe hârtia galbenă

Printre cei care au lăsat să se creadă că au influenţă pentru a obţine pentru alţii titlul de „Luptător cu rol determinant” este şi Iosef Ionel, preşedintele unei asociaţii de revoluţionari. Acesta este acuzat că, în contextul în care solicitările de acordare a titlurilor pentru George Avram şi Ioan Blaga urmau să fie respinse de către SSPR, deoarece municipiul Bistriţa nu era inclus în categoria localităţilor în care au existat persoane ucise, rănite sau arestate, a atestat în mod nereal că cei doi au luptat în municipiul Bucureşti.

„La începutul lunii noiembrie 2015, George Avram, Ioan Blaga şi un martor s-au deplasat în municipiul Bucureşti, unde s-au întâlnit cu Ionel Iosef, care le-a explicat procedura prin care urmau să modifice documentele aflate la dosarele de revoluţionari, dosare care se aflau în acel moment în posesia lui Iosef, precizându-le că va pune la dispoziţie şi hârtie îngălbenită, pentru a crea aparenţa că documentele ce urmau a fi falsificate sunt autentice şi au fost scrise în perioada anilor următori după Revoluţie”, spun anchetatorii.

Când au ajuns la locuinţa martorului din dosar, Ionel Iosef le-a dat celor trei dosarele de revoluţionar şi „i-a determinat să modifice memoriile aflate în dosare, în sensul atestării, în mod nereal, a împrejurării că, la data de 21.12.1989, toţi trei s-au aflat pe raza municipiului Bucureşti şi ar fi participat la activităţi revoluţionare în zona Hotelului Intercontinental, deşi în realitate, în perioada în cauza, toţi s-au aflat pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud”.

În schimbul promisiunii că îi va determina pe membrii comisiei să le admită contestaţiile, Iosef a pretins de la cei doi câte 6.000 de euro.

 

Benţa a aruncat mănuşa

Tărăşenia cu hârtia îngălbenită şi falsurile executate de Iosef Ionel pentru Avram şi Blaga, a fost scoasă la iveală prima dată, în martie 2016, de Nelu Benţa, unul dintre cei care i-a mobilizat pe bistriţeni să iasă în stradă în 1989.

„Am fost chemaţi toţi trei la Bucureşti. Nu ni s-a spus clar despre ce era vorba, ci doar că are legătură cu dosarele depuse pentru a primi titulatura de determinant. Astfel că, împreună cu ceilalţi doi bistriţeni, nu o să le dau numele pentru că e alegerea lor dacă vor să se autodenunţe şi ei, am mers la şedinţa de la Bucureşti. Când ne-am oprit la Ploieşti mi-au spus că trebuie să modificăm prima pagină din memoriu zicând că singura modalitate prin care noi putem să ajungem revoluţionari cu un statut de determinat. Trebuia să scriem că în 1989 am pornit din Bistriţa în 21 decembrie şi nu în 22, cum era într-adevăr. Mi s-a mai spus să ne legăm de un oraş precum Bucureşti. Gen că în 21 eram în Bucureşti şi în 22 în Bistriţa. (…)

Apoi ne-am deplasat la o şedinţă unde ne-au pus să vizionăm nişte casete de la revoluţia din ’89. Filmări aleatorii. Totul se petrecea la ieşire din Bucureşti într-o zonă foarte retrasă. Pe lângă dosarele noastre ce nu aveau cum să fie scoase din arhivă. Nu ştiu cum s-a reuşit acest lucru. Era ilegal! Pe lângă acestea au scos pe masă câteva foi îngălbenite. Ştiind că trebuie să minţim şi să fabricăm documente, am încercat să trag de timp pentru că nu vroiam să facem aceste falsuri. Mai devreme sau mai târziu oricum se afla”, declara,în urmă cu un an, Nelu Benţala International Radio Deutschland. Acesta a depus totodată şi un autodenunţ la Parchet.

 

Avram zice că n-a mâncat usturoi

După ce procurorii l-au trimis în judecată, şi de altfel şi înainte, George Avram, care ocupă în acest moment funcţia de administrator public – city manager – al municipiului Bistriţa, susţine că este nevinovat.

„Nu am emoţii, nu mă simt vinovat, vinovaţi vor fi găsiţi alţii. Vreau să vă spun că nu am dat la nimeni niciun ban. Am declarat asta şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie când am fost. Nici nu mi s-a cerut, nici n-am dat la nimeni nimic. Sunt probe care în instanţă se vor dovedi. Este bine că s-a ajuns în faza asta. Am încredere în justiţie. N-am emoţii, sigur”, susţine George Avram.

 

Blaga: „Instigarea şi momeala au fost mai puternice decât mine, am căzut în această urâtă plasă”

Într-o scrisoare deschisă trimisă în decembrie anul trecut pe adresa redacţiei Gazeta de Bistriţa, Ioan Blaga nu-şi susţine în totalitate nevinovăţia.

„Am văzut, am aflat mai târziu, modul cum alţii au dobândit Certificate de Revoluţionar. Eram revoltaţi cum după 20 de ani de la revoluţie, încă se tot fac revoluţionari.

Având în vedere că eu sunt pensionat, faptul că instigarea şi momeala au fost mai puternice decât mine, am căzut în această urâtă plasă, acum la vârsta mea. Regret nespus cele întâmplate! Însă cred cu tărie ca merit calitatea de luptător anticomunist, alături de luptătorii adevăraţi anticomunişti din România. Mi-am pus viaţa în pericol real”, a scris Ioan Blaga.

LĂSAȚI UN MESAJ