Averile celor două judecătoare bistriţene implicate în dosarul de la DNA al fostei grefiere Veronica Feher

Numele judecătoarelor bistriţene Daniella Berbecariu şi Voichiţa Vrînceanu sunt implicate în dosarul instrumentat de DNA în care fosta grefieră de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Veronica Feher, este acuzată de trafic de influenţă. Gazeta de Bistriţa vă prezintă ce averi au cele două judecătoare, potrivit declaraţiilor depuse an de an, conform legilor în vigoare.

Fosta grefieră de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Feher Veronica, este după gratii, începând cu data de 2 martie, după ce Curtea de Apel Cluj a judecat contestaţia depusă de procurorii DNA la decizia Tribunalului Cluj în baza căreia bistriţeanca era arestată doar la domiciliu. Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Cluj a ţinut cont de vârsta fostei grefiere precum şi de starea de sănătate nu prea bună a acesteia, fără însă să ia în calcul faptul că ancheta procurorilor ar putea fi periclitată din cauză că femeia ar putea lua legătura cu celelalte persoane suspecte în dosar.Detaliile care reies din motivarea încheierii penale prin care instanţa a dispus să o trimită pe Veronica Feher după gratii sunt surprinzătoare, ţinând seama de faptul că în acest dosar sunt implicate numele a două judecătoare din Bistriţa – Daniella Berbecariu şi Vrânceanu Voichiţa.

De data aceasta, Gazeta de Bistriţa vă prezintă averile celor două judecătoare bistriţene, conforme declaraţiilor de avere completate de acestea.

Daniella Berbecariu, judecător la Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia Penală, deţine împreună cu soţul său, patru suprafeţe de teren intravilan care însumate ajung la 3.092 m.p., achiziţionate în perioada 2007 – 2012.

Astfel, prima teren, cu o suprafaţă de 908 m.p., a fost achiziţionat în anul 2007 şi este situat în municipiul Bistriţa. Un an mai târziu, soţii Berbecariu cumpără, tot în Bistriţa, o suprafaţă de 1.196 m.p. În 2011, soţii Berbecariu se orientează spre alte plaiuri, astfel că achiziţionează în Cluj-Napoca un teren intravilan în suprafaţă de de 608 m.p., iar un an mai târziu cumpără încă o suprafaţă de 380 m.p. în acelaşi oraş universitar.

Pe lângă terenuri, magistratul bistriţean are şi două locuinţe, respectiv două apartamente. Unul, în suprafaţă de 84,59 m.p., este situat în Bistriţa şi a fost cumpărat în anul 1990, iar celălalt, în suprafaţă de 27,3 m.p., este situat în municipiul Cluj-Napoca şi a fost dobândit prin donaţie în anul 2007.

De asemenea, din 2014, Daniella Berbecariu deţine şi un autoturism marca Volkswagen Touran, fabricat în 2011.

În ceea ce priveşte economiile magistratului bistriţean, conform declaraţiei sale de avere, acestea depăşesc 90.000 de euro.

Trebui să precizăm că, în declaraţia completată în anul anterior – 2015 – Daniella Berbecariu preciza că are depuşi la FDI Carpatica ( categoria: fond de investiţii sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme de acumulare) 210.000 lei, iar la Banca Carpatica – 17.220 euro. Per total rezultă circa 47.000 de euro.

În ultima sa declaraţie de avere însă, sumele economisite aproape s-au dublat. Ceea ce atrage interesul este traseul banilor. Astfel, în contul de la FDI Carpatica, magistratul declară 297.279,68 lei (deci cu peste 87.000 lei mai mult decât în declaraţia anterioară), din care 297.200 lei care au fost transferaţi într-un cont – fond de investiţii – la FI Raiffeisen RON Plus.

Alţi 50.000 lei sunt declaraţi de judecătoarea Berbecariu depozitaţi într-un cont – tot fonduri de investiţii – la FI BRD Simfonia, în perioada 8 aprilie 2015 – 28 mai 2015. Această sumă a fost şi ea transferată în depozitul de la FDI Carpatica, astfel că totalul aici se ridica, la data de 31 mai 2015, la 326.062,43 lei, adică 73.272,56 euro.

Contul de la Banca Carpatica a mai sporit şi el cu circa 200 de euro, suma totală ajungând astfel la 17.407 euro.

Per total, economiile magistratului bistriţean se ridică la 90.679 euro.

Pe lângă economii, Daniella Berbecariu declară şi datorii. Mai precis este vorba de un credit în valoare de 45.000 de euro, contractat în anul 2008 şi care trebuie achitat până în anul 2019. În declaraţia de avere completată în anul 2015, judecătoarea declara că mai are de plătit 21.286,40 euro. Cifra era valabilă la data de 4 iunie 2015, fiindcă până în 3 decembrie 2015 datoria îi scăzuse cu 2.284,62 euro, rămânându-i unsold de 19.001,78. Până în 7 iunie, Daniella Berbecariu a reuşit să mai plătească încă 2.346,23 euro. Astfel, la data menţionată, judecătoarea bistriţeană mai avea de plătit 16.655 de euro.

Conform declaraţiei de avere completată în 2016, Daniella Berbecariu a încasat în anul anterior 203.281 lei net, adică 16.940 lei lunar (circa 3.806 euro lunar), sumă în care sunt incluse şi salarii restante.

Soţul judecătoarei a încasat de la Mebis SA salarii în valoare totală de 26.283 lei, adică 2.190 lei lunar (492 euro/lună), iar de la Casa Naţională de Pensii alţi 11.784 lei, adică aproximativ 982 lei lunar (circa 220 euro/lună).

Cea de a doua judecătoare al cărui nume apare vehiculat în dosarul grefierei Veronica Feher este VoichiţaVrânceanu de la Judecătoria Bistriţa, Secţia Civilă.

Conform declaraţiei de avere completată în anul 2016, judecătoarea Vrânceanu deţine 580 m.p. de teren intravilan în Bistriţa, la care se adaugă o cotă de 22,7/493 m.p., tot teren intravilan, aferent blocului în care deţine în proprietate un apartament de 71,48 m.p., pe care l-a achiziţionat în anul 1990. Pe lângă apartament, Voichiţa Vrânceanu are în proprietate o casă de locuit de 148 m.p., pe care a dobândit-o în anul 2002 prin schimb şi cumpărare. În plus ea deţine două autoturisme, un Volkswagen Golf fabricat în 2007 şi o Skoda cu an de fabricaţie 2004.

Magistratul bistriţean nu are bani în conturi, în schimb are datorii care se cifrează la peste 32.000 de euro.

Astfel, potrivit declaraţiei sale de avere, în 2007 a contractat un credit în valoare de 50.000 de euro de la BCR, pe care trebuie să îl achite până în 2032. În 2016 a contractat nu mai puţin de trei împrumuturi. Unul dintre acestea este de la Banc Post SA şi este în valoare de 92.000 lei. Pe acesta trebuie să îl achite până în anul 2021. Un al doilea împrumut, în valoare de 50.000 lei, a fost contractat de la CAR Iproeb, acesta având scadenţa tot în 2021, şi tot de aici a mai împrumutat încă 2.500 lei pe care trebuie să îi achite până în 2019.

Cu privire la împrumuturi, judecătoarea Vrânceanu declara în 2015, pe lângă cel de 50.000 de euro contractat de la BCR, alte trei, pe care le-a achitat foarte probabil prin refinanţări. Astfel, unul a fost de 50.086 lei de la Raiffeisen Bank, pe care l-a contractat în 2011 şi care avea scadenţa în 2021, altul de 19.900 lei de la Banca Cooperativa Antic Bistriţa, contractat în octombrie 2012 şi care avea scadenţa în octombrie anul acesta, iar cel de-al treilea în valoare de 16.000 lei a fost contractat în 2015 de la CAR Justiţia.

Cât despre salariile încasate de Voichiţa Vrânceanu în anul fiscal 2015, conform declaraţiei de avere completată anul trecut, acestea s-au ridicat la un cuantum anual de 196.812 lei (o medie lunară de 16.567 lei), sumă în care sunt incluse şi drepturile salariale restante.

Voichiţa Vrânceanu a mai fost „eroina” unor articole publicate în 2015 de Gazeta de Bistriţa, în care a fost expus cazul unei timişorence originară din Bistriţa-Năsăud care, nemulţumită de modul în care judecătoarea a soluţionat un dosar civil fără să ţină cont de probele depuse, a reclamat-o la Parchet.

Însă timişoreanca mai avusese o experienţă nefericită cu judecătoarea Vrânceanu, câţiva ani mai devreme, pe aceeaşi speţă, motiv pentru care în 2009 o reclamase pe aceasta la Consiliul Superior al Magistraturii.

În urma sesizării, Vrânceanu se pensionează subit la cerere, în octombrie 2009, şi scapă astfel de o posibilă sancţiune a CSM. După ce s-au liniştit apele, după un an de stat în pensie, Voichiţa Vrânceanu solicită CSM să îi aprobe reintrarea în magistratură şi drept urmare în octombrie 2010 revine pe poziţii după ce preşedintele Traian Băsescu semnează decretul de reîncadrare.

Potrivit zvonurilor, revenirea judecătoarei Vrânceanu s-ar fi datorat fondurilor financiare insuficiente, mai pe româneşte nu îi ajungea pensia de magistrat, ca să îşi plătească ratele unui credit bancar.

Până să revină în magistratură, Voichiţa Vrânceanu a încercat să intre şi în avocatură, conform unui extras-proces verbal dintr-o şedinţă a Consiliului Baroului Bistriţa-Năsăud, din septembrie 2010, numai aprobarea pentru reîncadrare a primit-o se pare mai repede şi aştepta doar semnarea decretului de către preşedintele României de atunci, Traian Băsescu.