Au legea in mana, dar o incalca

De multe ori, sistemul juridic român a fost criticat de către Comisia Europeană pentru că nu se ridica la standardele Uniunii Europene. Acum, CE critică nu doar sistemul, ci şi reprezentanţii celei de-a treia puteri în stat, din cauza grevelor şi a protestelor care au afectat România încă de acum cinci luni. Înainte ca sporurile magistraţilor să fie tăiate, angajaţii din Justiţie erau printre cei mai bine plătiţi funcţionari publici, însă nemulţumirea faţă de noua lege unică a salarizării a atras protestele acestora. Cu toate că s-au făcut unele modificări în grila de salarizare, iar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a promis că, începând cu 2010, salariile se vor mări, protestatarii continuă greva, care, potrivit legii, este ilegală. La fel ca şi în cazul structurilor militarizate din MAI sau MApN, este ilegal ca magistraţii şi grefierii să intre în grevă.

Vor mai mulţi bani

Magistraţii din toată ţară şi-au restrâns activitatea de mai bine de două săptămâni, în semn de protest faţă de prevederile noii legi unice a salarizării în sistemul bugetar şi de subfinanţarea Justiţiei. Astfel, s-a decis restrângerea a mii de dosare zilnic, care, potrivit magistraţilor, vor intra pe rol abia în ianuarie 2010. Peste tot în ţară, judecătorii şi-au întrerupt activitatea şi au refuzat să intre în sălile de judecată până la soluţionarea revendicărilor acestora. Şi la Cluj, situaţia este asemănătoare.  Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Claudia Ilieş, sute de dosare rămân nesoluţionate în fiecare zi. “Din cauza protestelor, judecătorii nu soluţionează toate dosarele, doar cele mai importante. În fiecare zi, rămân nesoluţionate în jur de 200 de dosare, dar dacă protestele vor continua, numărul acestora va creşte la 400”, a declarat Ilieş.

Marii câştigători

Cu toate că au încălcat legea recurgând la proteste, judecătorii şi procurorii au obţinut, pe lângă majorările salariale, şi sporurile care le-au fost tăiate. Astfel, magistraţii sunt, pe departe, cei mai îndreptăţiţi să renunţe la proteste, fiind principalii beneficiari ai noii legi a salarizării unice. Magistraţii vor primi sporul de stres şi cel de confidenţialitate, care reprezintă 65% din salariul de bază, dar şi coeficienţi de salarizare mai mari faţă de cei prezentaţi de Executiv la sfârşitul săptămânii trecute. Din legea unică a salarizării reiese că magistraţii vor avea buzunarele pline, însă aceştia se declară în continuare nemulţumiţi şi ameninţă că vor continua protestele şi vor boicota alegerile prezidenţiale. Începând cu 2010, judecătorii şi procurorii vor avea inclus în salariul de bază un adaos de 25% pentru sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 10% pentru sporul de confidenţialitate, calculate la indemnizaţia de încadrare brută lunară. De asemenea, magistraţii au mai obţinut o nouă creştere a coeficienţilor de salarizare, creştere ce oscilează între 0,15 şi 1,65 salarii minime pe economie. Începând cu anul 2010, salariul minim pe economie va fi de 705 lei. În acest context, un judecător de la Curtea Supremă va avea un salar de bază de 7.900 lei, un judecător de la Curtea de Apel, 5.851 lei, în timp ce un magistrat de la Judecătorie va câştiga lunar 5.200 de lei. Cel mai mare salariu îl va avea şeful Consiliului Superior al Magistraturii, care va câştiga 11,7 salarii minime pe economie, adică 8.200 de lei. Cu toate că au obţinut ceea ce au vrut, nemulţumirile din partea magistraţilor nu încetează să apară, iar protestele nu sunt stopate.

Acuzaţi că încalcă legea

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, este de părere că protestele magistraţilor încalcă legea, deoarece aceştia nu au dreptul la grevă. Aceasta a mai declarat că protestul legat de acordarea sporului de stres de 50% pentru magistraţi survine după un şir mai lung de ilegalităţi ale magistraţilor, care şi-au acordat singuri sporurile salariale. Judecătorii au fost criticaţi chiar de către preşedintele ţării, Traian Băsescu, acesta cerându-le să nu mai blocheze actul de justiţie prin proteste, care nu sunt altceva decât o grevă, interzisă prin lege. Magistraţii au ripostat la spusele preşedintelui, declarând că acesta nu cunoaşte legea şi dă dovadă de imixtiune în justiţie. “Aş vrea să mai fac o observaţie, legată de expirarea unor mandate la Înalta Curte, în mod deosebit, de prelungire a unor mandate, tot la Înalta Curte, pe ideea suspendării. După părerea mea, este incorect ca, la expirarea unor mandate, să nu se propună, conform legii, alte persoane. Interimatul pe care vreţi să-l stabiliţi astăzi este la limita legii şi nu există nicio justificare. Să stabilim interimate doar dacă se face un joc politic, o aşteptare politică, să mai vină cineva şi să dea soluţii. CSM nu poate intra în acest joc de aplicare a legii la limită”, a declarat Băsescu. Şeful statului a mai fost acuzat de către magistraţi că denigrează justiţia după ce acesta a specificat că protestele sunt ilegale. În ceea ce priveşte părerile avocaţilor, aceştia sunt de părere că grevele nu sunt legale, iar magistraţii nu au dreptul să le facă. “După mine, nu e legal ceea se gândesc magistraţii să facă. Arestarea presupune procedura de urgenţă, iar nerespectarea ei pune în pericol siguranţa publică. Totodată, este pusă în joc şi Constituţia”, a declarat avocatul Gheorghiţă Mateuţ.

CSM susţine magistraţii

Chiar dacă sistemul de justiţie are de suferit din cauza faptului că magistraţii refuză intrarea în sala de judecată, iar cei mai afectaţi sunt justiţiabilii, preşedintele CSM, Virgil Andreieş, afirmă că protestele magistraţilor sunt legale, întemeiate şi justificate. Toate protestele judecătorilor vor fi susţinute de Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, preşedintele CSM este de părere că protestele magistraţilor din ultimele două săptămâni nu sunt ilegale, ci întemeiate, şi vor continua. Judecătorul Cristi Danileţ a specificat că protestele vor continua, dar nu se ştie data exactă la care vor înceta. “Nu încălcăm legea prin protestele care le facem. Nu avem motive să încheiem aceste proteste, pentru că, până în prezent, nimic nu s-a schimbat”, a afirmat Danileţ.

Beatrice Golondzac